Singurătatea victimei de cursă lungă

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Singurătatea victimei de cursă lungă jpeg

● Fuck Nikon de Gabriel Pintilei. Cu: Iulia Verdeș; regie: Adela Bițică; scenografie: Alexandra Constantin; video: Dragoș Vasiloaia; light design: Mihai Escu; grafică: Alex Purcărea. O producție POINT.

Violența domestică și abuzul au o incidență foarte mare în România, cazurile grave, care ajung în presă, devenind aproape cotidiene. O statistică a Inspectoratului General al Poliției pentru 2018 arată că există 100 de cazuri reclamate pe zi, dar, de asemenea, sînt multe situații nereclamate (prin urmare necuantificabile), motivate de lipsa de informație, dependența emoțională și materială de agresor, cultura internalizării abuzului, teama de izolare și hărțuire, de către familie și prieteni, a victimelor care vorbesc despre abuz, atitudinea negativă față de victime a polițiștilor și a judecătorilor (amintesc doar de multiplele cazuri de viol asupra minorilor, copii de 10-12 ani, în care judecătorii au considerat că a fost vina victimelor) etc. În România, violența domestică face parte din cotidian și este conservată prin lipsa de educație a societății. Nu doar agresorii sînt responsabili pentru abuz și victimele pentru tăcere, ci întreaga societate este complice la violență prin cultivarea rușinii („Nu spune, că te faci de rîs“) și a patriarhatului (rolul exclusiv domestic al femeii include și corecția fizică). Iar sărăcia este un factor favorizant, nu și obligatoriu, pentru violența domestică.

Gabriel Pintilei, actor și dramaturg, a scris un text despre abuz, dar a plasat povestea în Statele Unite. Poate că distanța oferă o perspectivă mai clară și astfel se vede mai bine conexiunea dintre mediu, cultură și abuz. Fuck Nikon vorbește despre complicitatea tăcerii în jurul unui viol din patru perspective, toate feminine: victima adolescentă, mama ei, sora ei și o copilă, martoră a agresiunii. Vîrstele personajelor sînt diferite, de la fetița vecinilor, preșcolară, la maturitatea adultului (mama). Percepția lor asupra evenimentelor este influențată de capacitatea de înțelegere specifică vîrstei, dar mai ales de educația primită și de regulile sociale care le-au fost impuse prin cultură.

Victima caută instinctiv o modalitate de evadare din realitatea coșmarescă și o găsește imaginîndu-se într-o lume paralelă, trăind pe altă planetă, ca un extraterestru rătăcit accidental pe Pămînt. Perspectiva unei întoarceri într-un univers paradiziac, fie el și complet imaginar, îi permite să ignore trauma căreia nu îi poate face față direct. Victima se pierde pe sine sau, în accepțiunea celorlalți, își pierde mințile. Mama este probabil cel mai puternic personaj (și cu cel mai mare impact performativ pentru că este un amestec reușit de comic și dezgust). Extrem de vocală și de doritoare de atenție, cu o cultură limitată, educată în spiritul familiei și al păstrării aparențelor, ea devine o victimă și o agresoare în același timp. Mama este o femeie bătută de soț care devine violentă față de copil și, pentru a face față abuzului, evadează din această realitate, dar într-un mod diferit de fiica sa. Mama cosmetizează realitatea. Discursul ei public eroizează familia fericită, ignorînd voluntar adevărul. Este modul ei instinctual de a rezista într-o căsnicie abuzivă. Așa că mama devine o platformă de lansat teorii ale conspirației, o retorică patriarhală, antifeministă, religioasă și naționalistă, este profund ignorantă și inflexibilă, preferînd să-și sacrifice copilul decît să recunoască adevărul. Sora victimei este o adolescentă de 14 ani, realistă, lucidă, curajoasă în a-și spune sieși adevărul, dar, în esență, un copil traumatizat, îngrozit de familia sa, de adulți și de propriul viitor, nepuntincios în a-și apăra frații. Fetița vecinilor, deși are doar cîțiva ani, a învățat deja că trebuie să ascundă unele lucruri. Înțelege agresiunea pe care a văzut-o, dar știe că nu poate vorbi despre ea. Cultura în care crește o pregătește să devină, la rîndul ei, o victimă. Este aici un întreg traseu al feminității reprimate, abuzate, înfricoșate, al rușinii perpetuate generațional, al păcatului original pentru care responsabilitatea este exclusiv feminină, reproșat pînă cînd se imprimă în ADN. O vină apriorică. O cultură a valorilor conservatoare idealizate, care ascunde o mizerie imensă. Un cult al tăcerii. Învinovățirea victimelor. Tipare comportamentale toxice.

rosencrantz foto gigu boboc jpg jpeg

Scenografia spectacolului se rezumă la o cutie cît o cabină telefonică, modulată astfel încît acoperă succesiv părți din trupul actriței. Iulia Verdeș joacă toate personajele și le creează din fragmente de corp, fiecare dintre ele vizibil dintr-un singur unghi: capul, spatele, bazinul, gambele. Mama este singura care privește din față și care, aparent, nu se ascunde, doar că ceea ce arată ea este o mască socială. Modul în care își creează propria poveste, departe de realitate, sugerează că se minte și pe sine, nu doar pe ceilalți. Celelalte personaje se ascund, refuză contactul vizual cu lumea. Toate sînt încarcerate în această cutie, adică în propria lor mentalitate, în regulile sociale, în frică, rușine și tăcere. Internalizarea violenței și abuzului face parte din cultura conservatoare și produce victime în serie. Este dificil să susții un spectacol singur, mai ales unul cu subiect delicat, inconfortabil pentru public, dar, cumva, actrița Iulia Verdeș reușește să țină spectacolul, mizînd pe crearea unor personaje variate și valide, integrate într-o structură spectaculară pe care regizoarea Adela Bițică a apropiat-o mai degrabă de performance decît de teatru.

Ar părea că titlul spectacolului este bizar în raport cu tema, dar, de fapt, este vorba despre o fotografie realizată accidental, cu un aparat Nikon, de către un turist imediat după agresiune. Este singurul indiciu care ar putea revela adevărul, dar toate femeile implicate îl urăsc pentru că le-ar putea elibera din captivitatea minciunii. Libertatea minții nu se obține ușor, frica de necunoscut e mare, iar înfruntarea adevărului cere curaj. Și, deocamdată, aceste femei rămîn prizoniere ale unei lumi care le vrea tăcute și supuse.

Reprezentația din ianuarie la care am fost prezentă a avut o patină emoțională specială pentru că s-a desfășurat la doar o săptămînă de la dispariția prematură a scenografei spectacolului, Alexandra Constantin. Talentata artistă, care a lucrat pe scene independente și de stat, s‑a bucurat, datorită creativității și spiritului ei luminos, de admirația și prietenia multor colegi de breaslă. Să-i fie drumul lin!

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Gicu Boboc

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.