Izolare și context

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
Izolare și context jpeg

Pandemia ne-a adus ceva nou? Trăim vremuri de restriște, iar mie îmi arde de filosofii!... Bine, asta nu e o noutate, că mă preocupa infinitul și înainte de pandemie, doar că atunci eram prea ocupat ca să dau atenție unor gînduri importante. Eram preocupat să mă întrețin la cafele în oraș, îmi plănuiam următoarea vacanță în primul week-end de vacanță, lucram tot la fel de mult ca în aceste săptămîni de izolare, însă eram mult mai obosit la sfîrșitul zilei. N-aveam timp să caut răspunsuri înainte de pandemie, deși întrebările erau acolo, și nu de ieri, de azi, pentru că le evitam, de (prea) multă vreme. Lumea pe care o construiam în jurul meu, alergătura nebună din fiecare zi, multiplele mele ocupații mă ajutau din plin să fug de incomoditatea adevărului. Toate constituiau pretextul perfect. Nu voiam nicicum să privesc în oglindă. Nu era vreme să gîndesc cu mintea mea, nu aveam timp să înțeleg semnalele pe care le primeam. 

Am fost întrebat cum înțeleg contextul creat de pandemie. Gîndindu-mă liniștit, elaborat (așa cum nu-mi aduc aminte să fi gîndit unele lucruri de semnificație în ultimii ani), m-am trezit căutînd cuvîntul „context” în DEX. Una dintre accepțiunile cuvîntului este „ansamblu de împrejurări care însoțesc un eveniment”. Virusul a adus moarte, incertitudine și o senzație de vid. Nimic din toate astea nu era nou, împrejurările sînt aceleași; se moare la fel cum se murea, viitorul apropiat era amenințat oricum de o schimbare pe care o simțeam, o anticipam, dar nu știam în ce se va întruchipa: într-un război, într-o criză financiară precum cea din 2007-2009, o criză socială generată de fenomenul migrației la nivel global, de poluarea excesivă care determină fenomenul incontrolabil al încălzirii globale și producerea de neașteptate cataclisme?

Pandemia a invadat planeta într-un context care agravează lucrurile, pe fondul pesimismului economiei globale. Ne așteptam să explodeze ceva, undeva, iar prognozele ultimilor doi ani (2018-2019) anunțau o „încetinire” a economiei mondiale pe fondul stagnării unor investiții ale marilor corporații, al pesimismului sporit al decidenților lumii în fața noilor amenințări planetare observate. În luna ianuarie a fiecărui an, PricewaterhouseCoopers (PWC), cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și audit din lume și una dintre cele mai mari companii private, realizează un studiu denumit „Annual Global CEO Survey” (Studiul Anual al Directorilor Executivi la Nivel Global), care în prezent a ajuns la a 23-a ediție, în care este prezentat trend-ul economic al anului în curs, în funcție de părerile directorilor executivi ai celor mai mari companii din lume. PWC arată că, la începutul anului 2018, liderii marilor corporații erau optimiști din punct de vedere al creșterii economice globale, iar asta se poate explica și prin succesul înregistrat de cele mai multe business-uri la nivel global în acel an, deși premisele incertitudinii erau prezente. Lucrurile aveau să se schimbe la începutul anului 2019, semne de îngrijorare și lipsa de încredere erau introduse în perspectiva de creștere economică de către liderii marilor corporații, avînd în vedere următoarele zece noi amenințări (riscuri) economice globale consemnate în studiu: 1) supralegiferarea; 2) instabilitatea regimurilor politice; 3) disponibilitatea oamenilor cu deprinderi-cheie (personal calificat); 4) conflicte comerciale între state – precum cel dintre SUA și China, care continuă și în prezent; 5) atacuri cibernetice; 6) incertitudine geopolitică; 7) protecționismul; 8) populismul; 9) rapiditatea schimbării tehnologice; 10) volatilitatea cursului de schimb. În luna ianuarie a acestui an, pesimismul și scăderea încrederii își fac simțită prezența între „constructorii” economiei mondiale, atît la nivel regional, cît și la nivel statal. Unele dintre amenințările perspectivei de creștere economică la nivel global la începutul anului 2020 rămîn neschimbate față de anul 2019: 1) suprareglementarea (în special în domeniul tehnologiei și al dezvoltării sectorului digital); 2) conflictele comerciale interstatale; 3) atacurile cibernetice; 4) incertitudinea regimurilor politice. Astfel, contextul economic și politic care influența negativ economia lumii la începutul anului 2019 se regăsește într-un context agravant și în anul 2020. Este lesne de înțeles că PWC nu a putut include în luna ianuarie a acestui an informații cu privire la pandemia SARS-CoV-2, însă subliniază că amenințarea semnificativă a schimbărilor climatice (climate change), nu se află pe lista de interes a participanților CEO din marile corporații mondiale... Abia aștept studiul PWC de la începutul anului 2021!

În Austria, începînd cu a doua săptămînă a lunii aprilie, măsurile restrictive se vor relaxa: spațiile comerciale de pînă la 400 mp se vor redeschide cu controlul sporit al numărului de oameni permis în incintă, se redeschid grădinile publice și parcurile, unele restaurante și terase. Primesc această decizie cu sentimentul că este încă prea devreme, în timp ce în jurul meu cei care află, rînd pe rînd, aplaudă entuziaști eliberarea. Mă aștept, în scurt timp, la aceeași decizie (livrată într-un discurs emoționant) și din partea americanilor, mari amatori de sloganuri patriotice emoționante, neobosit stimulați de patetism. La noi nu ține genul asta de discurs, dar mă voi aventura, pe riscul meu. Așadar, după pandemie, ne revenim împreună sau nu ne revenim deloc. Împreună ne-am izolat, împreună ne vom elibera. „Colectivismul este important în mod constant, nu numai în vremuri de pandemie”, titrează publicația engleză The Guardian într-un articol care merită parcurs pentru predicțiile echilibrate ale autorilor: industria retail-ului își găsește sfîrșitul, comerțul electronic și serviciile online vor atinge mult mai repede culmile unui succes anticipat abia peste încă niște ani, munca considerată necalificată și subevaluată (prost plătită) a celor care în vremuri de restriște ne ajută să trăim va cunoaște un binemeritat spor de considerație și chiar o creștere salarială, industria alimentară se va sprijini din nou pe agricultorii independenți pe care supermarket-urile i-au îndepărtat din piețele cu tarabe. Odată anulate planurile de vacanță, mulți dintre cetățenii francezi și austrieci își plănuiesc în acest an vacanțe în țările lor, pentru a stimula economia locală. Este un gest etic și estetic în același timp. Rar ni se oferă ocazia în România să fim patrioți, cu adevărat patrioți, iar acesta este unul dintre momentele în care planurile de viitor trebuie să ne aducă aproape de casă, sau înapoi acasă. Delta Dunării, Marea Neagră, Munții Carpați... de ce nu?! Împreună, la o distanță rezonabilă (virusul tot printre noi va fi!), dar în același loc, la noi în țară. 

În concluzie, pandemia nu a creat un context nou, ci ne-a grăbit să vedem realitatea: să nu o mai amînăm, să încetăm să acționăm contra acesteia. Pandemia ne-a adus un sentiment al urgenței (a sense of urgency, așa cum spune americanul) atît pe plan economic, cît și pe plan personal. Dar primele schimbări ale vieții post-pandemie vor fi cele lirice și abia apoi cele economice: oameni singuri în izolare se vor deschide mai mult către perspectiva vieții în doi, relații de căsătorie disfuncționale își vor concretiza situația în divorț, distanța va aduce amanți înfocați la gînduri mai bune, propuneri de căsătorie de mult amînate își vor găsi destinatare (sătule sau emoționate) după atîta așteptare, copii (generația COVID-boomers) vor da ochi în ochi cu libertatea, apropieri între oameni care s-au văzut numai prin „ochii tehnologiei” se vor consuma din nou în zgomotul orașului…

Zizi și neantul jpeg
Mama și vremurile
La școală ne puneau mereu să scriem compuneri despre Mama. S-o descriem, s-o poetizăm, să-i dedicăm ode. De 8 Martie, să-i facem flori din hîrtie creponată. În „Puiul”, „Fefeleaga” sau „La Vulturi”, să-i studiem ipostazele tragice. La desen, să-i facem portretul în culori calde.
„Vorbește cu Angela”, „Pîine şi Mîine”, „Piese pentru Zîmbete” jpeg
Despre școală și personaje din copilărie
La vîrsta aia diferența se măsoară nu în ani, ci în ani-lumină.
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă jpeg
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă
Perioadele pre-totalitare vin însoţite de isterie, agresivitate dezlănţuită, bezmetică.
Viață de cîine jpeg
Viață de cîine
În 30 de ani de exil, niciodată, pe unde am lucrat, nu am mai pus întrebări străine meseriei.
Reverii pascale jpeg
Reverii pascale
La primele ore ale dimineţii am mers să revăd cimitirul părăsit.
Izolare și context jpeg
Izolare și context
Pandemia a invadat planeta într-un context care agravează lucrurile, pe fondul pesimismului economiei globale.
Ziduri jpeg
Ziduri
Poate profesorii noii ere ar trebui să fie cei care te învață empatia, esența ta umană, cei care te ajută să-i găsești cu adevărat pe ceilalți.
Viața de dincolo de convenții jpeg
Viața de dincolo de convenții
Fetița mea e acum preadolescentă și încerc cît pot să nu proiectez  în ea nici un ideal, fizic sau de orice alt fel.
Murim jpeg
Murim
Moartea a devenit singurul meu gînd, orice făceam îmi era prezent gîndul morții, iar noaptea mă frămîntam fără să pot adormi, mereu pe aceeaşi temă.
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul adevărat jpeg
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul-adevărat
Jurnalistul, anume cel serios, trăiește într-o permanentă îndoială în materie de ceea ce are de publicat.
Vaccin și homeschooling jpeg
Să ne amuzăm cu Othello
Sigur, privit azi, felul acelor ani de a face umor pare candid, cu totul nespectaculos, o joacă de copii cu peruci, costume și decoruri fanate. Dar, repet, publicul larg se amuza.
Totul e deschis… jpeg
Totul e deschis…
Pentru unii, pleiada de orientări sexuale diverse, precum și discursul explicit despre sexualitate (cu scene așijderea) pot fi șocante.
Vaccin și homeschooling jpeg
Talent, aplauze și pe urmă?
Printre concurenți sînt mulți copii. Foarte înzestrați și curajoși: un grup de instrumentiști format din copii cu deficiențe de vedere, o tînără de cincisprezece ani care, pentru a-și împlini visul de a deveni balerină, a preferat să-i fie amputat piciorul afectat de cancer osos și înlocuit cu proteză, decît să-i fie imobilizat de bucăți de metal...
Evadări în lumea mică jpeg
Evadări în lumea mică
Bunicii mei nu erau complet rupți de realitate, în sensul că bunicul meu se ținea, mereu, cît de informat se putea pe vremea în care fake news-urile erau politică oficială (da, n-am descoperit noi, acum, America) – asculta BBC-ul și Europa Liberă pe un foarte vechi radio, din cele ce pot fi văzute acum doar în cîteva palide încercări de muzee ale vremurilor de atunci.
Vaccin și homeschooling jpeg
1 Iunie, ziua adulților
De cîte ori văd, însă, cum este sărbătorit 1 Iunie în România, mi se pare că, deși „Grădina Maicii Domnului“ e mare, mulți i-au cam sărit gardul.
Aniversări tradiționale jpeg
Întîlniri și așteptări
Te duceai la locul întîlnirii, cuminte. De multe ori, la ceas, la Universitate. Te așezai într-un colț, să nu bați prea tare la ochi, și așteptai tăcut. Pe lîngă tine se mai foiau și alții care practicau același sport.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce nu știm că nu știm
Domnul ministru pune în discuție un subiect fierbinte, azi: digitalizarea.
Cine mai scrie de mînă jpeg
Cine mai scrie de mînă
Nu pot spune că-mi plăcea caligrafia, ba dimpotrivă, mi se părea o plictiseală, dar cred că n-a fost cu totul așa.
Vaccin și homeschooling jpeg
Manualele, inutile?
Este evident, pentru oricine e preocupat de starea educației, că școala are nevoie mai mult ca oricînd de profesori „calificați“, „formați“, „educați“.
Treceri jpeg
Treceri
În urma trecerilor ratate au rămas, cum spuneam, teancuri-teancuri de amintiri.
Trăim o nouă cultură jpeg
Meleagris ocellata
Am întîlnit-o în oraş. În Piaţa Rahova.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce este educația? Vă rog urgent
Sînt lungi și multe discuțiile despre (in)utilitatea temelor pentru acasă.
Aniversări tradiționale jpeg
La conferințe
În facultate am fost o studentă bună, aș putea spune.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.