1 Iunie, ziua adulților

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Vaccin și homeschooling jpeg

Atunci cînd omenirea a decis cîndva, în prima parte a secolului XX, să aleagă o zi anuală dedicată copilului, decizia a fost strîns legată de scopuri nobile: protecția copilului și a drepturilor lui, analize serioase privind abuzurile la care sînt supuși copiii pe întreg globul, identificarea unor soluții pentru a-i scoate din medii defavorizate (sărăcie, război, calamități), pentru a le oferi o viață mai bună. Sigur, lucrurile s-au schimbat de atunci: s-a stabilit că pe 1 iunie sau pe 20 noiembrie (zi aleasă de Națiunile Unite) nu ne mai gîndim numai la copiii nefericiți, ci și la cei fericiți, răsfățați de soartă. Foarte bine. Era evident, pe de altă parte, că, odată cu această decizie, a intrat pe fir spiritul antreprenorial, astfel încît, de atunci, în toate statele care-și sărbătoresc copiii s-au ițit tarabe și mall-uri ticsite de afaceri făcute în numele și „de dragul“ copilului. Încă nici asta nu ar fi atît de rău: în fond, cu cît avem mai mulți copii veseli, cu părinți iubitori și cheltuitori prin preajma lor, cu atît scopul inițiatorilor acestui demers e mai aproape de intenția inițială.

De cîte ori văd, însă, cum este sărbătorit 1 Iunie în România, mi se pare că, deși „Grădina Maicii Domnului“ e mare, mulți i-au cam sărit gardul: „gardul“ bunei cuviințe, al educației și bunului gust, al normalității înseși. Cîteva exemple, culese de la principalele televiziuni autohtone.

● În primul rînd, din felul cum s-au desfășurat programele zilei, s-ar zice că nu avem copii care se confruntă cu sărăcia și cu tot felul de abuzuri. Au fost și -mici excepții, cînd s-a vorbit despre unele familii nevoiașe și despre eventuale programe sociale, dar cam expeditiv și la ore de minimă audiență. În rest, pentru televiziunile noastre, nu există, la noi, copii cu părinți plecați în străinătate, nu există drumuri de kilometri noroioși pînă la școală, nu există minori care trebuie să‑și dedice ore întregi muncii fizice grele în gospodării.

● Kitsch-ul a fost, adesea, greu de digerat. Ideea pe care par să o fi avut televiziunile despre cum ar trebui sărbătoriți cei mici este un nonsens: sclipici abundent, regie îndoielnică, scenarii haotice. Mai întîi, producătorii de emisiuni s-au gîndit că vor da lovitura inversînd rolurile: adulții au fost transformați în copii și, ați ghicit, copiii în adulți. Distracție mare! Părinți ghiduși și obosiți de soare ori de indicații regizorale, dudui care pînă mai ieri făceau strip-tease la ore de maximă audiență, dar, pentru 1 Iunie, au primit costume de zîne perverse, fericite să cocheteze cu tinerii frumușei din platoul de filmare, și copii interpretînd (fals) muzici de inimă albastră, cu mișcări lascive și rochițe de club de noapte. La una dintre televiziuni am văzut chiar maneliști, maneliști adevărați, cîntînd înconjurați de o mînă de fetițe îmbrăcate (sau, mai curînd, dezbrăcate) în niște petice care se străduiau, fără noroc, să păstreze cît de cît totul în limitele decenței. Dacă un adult ar păstra în arhiva personală astfel de „spectacole“ pentru copii, ar ridica mari semne de întrebare cu privire la moralitatea lui.

● O altă idee genială a producătorilor a fost aceea ca, de Ziua Copiilor, să-i punem pe copii la treabă: au muncit ca niște vedete de showbiz de revelion. Au dansat, au cîntat, au fost personajele principale ale unor spectacole lungi și obositoare. Să nu uităm că îi punem să facă același lucru și de Ziua Mamei, și de Crăciun, și de Paște.

● Și, în sfîrșit, „emblema“ care guvernează întreaga forfotă de 1 Iunie e construită pe ideea că vîrsta copilăriei nu este o vîrstă, cu drepturile și limitele ei specifice, o etapă firească în evoluția omului, ci o virtute în sine, un „ideal“. Drept care o mulțime de voci drăgălașe sînt pregătite, clipă de clipă, să azvîrle în public cu clișee dulci, însiropate: „copiii sînt rostul nostru“, „să fii copil înseamnă să fii centrul universului“, „joaca de-a copilăria“ (titlu de emisiune dedicat, în mod evident, adulților, din moment ce copiii nu se joacă de-a copilăria, ci o trăiesc, pur și simplu), „copilăria ca vis fermecat“, „copiii simt ce e e bine și ce e rău“, „copiii sînt mai buni ca noi“ etc.

În fine, spuneam că ziua aceasta ar trebui să fie despre drepturile lor și obligațiile noastre. Despre milioanele de copii din întreaga lume și miile de la noi, care muncesc, adesea, cot la cot cu cei mari. Despre ce poate face statul român pentru copiii săi, fie ei fericiți, dar mai ales nefericiți. Ar trebui, dar nu este.

P.S. Felicit televiziunea Digi24! O combinație fericită de reportaje despre jocuri, amintiri din copilărie, copii extraordinari, probleme sociale și educație.

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Mama și vremurile
La școală ne puneau mereu să scriem compuneri despre Mama. S-o descriem, s-o poetizăm, să-i dedicăm ode. De 8 Martie, să-i facem flori din hîrtie creponată. În „Puiul”, „Fefeleaga” sau „La Vulturi”, să-i studiem ipostazele tragice. La desen, să-i facem portretul în culori calde.
„Vorbește cu Angela”, „Pîine şi Mîine”, „Piese pentru Zîmbete” jpeg
Despre școală și personaje din copilărie
La vîrsta aia diferența se măsoară nu în ani, ci în ani-lumină.
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă jpeg
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă
Perioadele pre-totalitare vin însoţite de isterie, agresivitate dezlănţuită, bezmetică.
Viață de cîine jpeg
Viață de cîine
În 30 de ani de exil, niciodată, pe unde am lucrat, nu am mai pus întrebări străine meseriei.
Reverii pascale jpeg
Reverii pascale
La primele ore ale dimineţii am mers să revăd cimitirul părăsit.
Izolare și context jpeg
Izolare și context
Pandemia a invadat planeta într-un context care agravează lucrurile, pe fondul pesimismului economiei globale.
Ziduri jpeg
Ziduri
Poate profesorii noii ere ar trebui să fie cei care te învață empatia, esența ta umană, cei care te ajută să-i găsești cu adevărat pe ceilalți.
Viața de dincolo de convenții jpeg
Viața de dincolo de convenții
Fetița mea e acum preadolescentă și încerc cît pot să nu proiectez  în ea nici un ideal, fizic sau de orice alt fel.
Murim jpeg
Murim
Moartea a devenit singurul meu gînd, orice făceam îmi era prezent gîndul morții, iar noaptea mă frămîntam fără să pot adormi, mereu pe aceeaşi temă.
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul adevărat jpeg
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul-adevărat
Jurnalistul, anume cel serios, trăiește într-o permanentă îndoială în materie de ceea ce are de publicat.
Vaccin și homeschooling jpeg
Să ne amuzăm cu Othello
Sigur, privit azi, felul acelor ani de a face umor pare candid, cu totul nespectaculos, o joacă de copii cu peruci, costume și decoruri fanate. Dar, repet, publicul larg se amuza.
Totul e deschis… jpeg
Totul e deschis…
Pentru unii, pleiada de orientări sexuale diverse, precum și discursul explicit despre sexualitate (cu scene așijderea) pot fi șocante.
Vaccin și homeschooling jpeg
Talent, aplauze și pe urmă?
Printre concurenți sînt mulți copii. Foarte înzestrați și curajoși: un grup de instrumentiști format din copii cu deficiențe de vedere, o tînără de cincisprezece ani care, pentru a-și împlini visul de a deveni balerină, a preferat să-i fie amputat piciorul afectat de cancer osos și înlocuit cu proteză, decît să-i fie imobilizat de bucăți de metal...
Evadări în lumea mică jpeg
Evadări în lumea mică
Bunicii mei nu erau complet rupți de realitate, în sensul că bunicul meu se ținea, mereu, cît de informat se putea pe vremea în care fake news-urile erau politică oficială (da, n-am descoperit noi, acum, America) – asculta BBC-ul și Europa Liberă pe un foarte vechi radio, din cele ce pot fi văzute acum doar în cîteva palide încercări de muzee ale vremurilor de atunci.
Aniversări tradiționale jpeg
Întîlniri și așteptări
Te duceai la locul întîlnirii, cuminte. De multe ori, la ceas, la Universitate. Te așezai într-un colț, să nu bați prea tare la ochi, și așteptai tăcut. Pe lîngă tine se mai foiau și alții care practicau același sport.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce nu știm că nu știm
Domnul ministru pune în discuție un subiect fierbinte, azi: digitalizarea.
Cine mai scrie de mînă jpeg
Cine mai scrie de mînă
Nu pot spune că-mi plăcea caligrafia, ba dimpotrivă, mi se părea o plictiseală, dar cred că n-a fost cu totul așa.
Vaccin și homeschooling jpeg
Manualele, inutile?
Este evident, pentru oricine e preocupat de starea educației, că școala are nevoie mai mult ca oricînd de profesori „calificați“, „formați“, „educați“.
Treceri jpeg
Treceri
În urma trecerilor ratate au rămas, cum spuneam, teancuri-teancuri de amintiri.
Trăim o nouă cultură jpeg
Meleagris ocellata
Am întîlnit-o în oraş. În Piaţa Rahova.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce este educația? Vă rog urgent
Sînt lungi și multe discuțiile despre (in)utilitatea temelor pentru acasă.
Aniversări tradiționale jpeg
La conferințe
În facultate am fost o studentă bună, aș putea spune.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.