Evadări în lumea mică

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Evadări în lumea mică jpeg

Pe vremea cînd eram mică, oamenii mari se luptau între ei prin lumea mare, în timp ce eu, cum era și firesc, adăstam mai mult prin lumea mică. (Abia mai tîrziu aveam să aflu că, de fapt, în perioada comunistă ei trăiau doar aparent în lumea mare, refugiindu-se, ades, în lumile mici create, de fie­care, după posibilități.)

Lumea mică o aflam în special la bunicii mei care, evident, erau, cel puțin aparent, în afara timpului. În sensul că, nemaiparticipînd activ la procesul de producție, ai fi zis că se plasau în afara realității. Dar nu era chiar așa: cum probabil se știe, bunicii erau, pe de o parte, principala „instituție“ însărcinată cu creșterea nepoților; iar pe de alta, pensionarii în sine, bunici ori ba, alcătuiau grupul stătătorilor la cozi – sau, mai pompos spus, al celor însărcinați cam full time cu hrănirea familiilor lor (ceea ce nu-i împiedica pe cei mai mulți dintre semenii lor să li se adreseze, cînd se intersectau cu ei în mijloacele de transport în comun, cu faimoasa, deja, apostrofare: „Te caută moartea pe-acasă, tataie/mamaie!“.)

Bunicii mei nu erau complet rupți de realitate, în sensul că bunicul meu se ținea, mereu, cît de informat se putea pe vremea în care fake news-urile erau politică oficială (da, n-am descoperit noi, acum, America) – asculta BBC-ul și Europa Liberă pe un foarte vechi radio, din cele ce pot fi văzute acum doar în cîteva palide încercări de muzee ale vremurilor de atunci. Din acela uriaș, ca un dulap, cu butoane rotunde și pîrîituri cînd ți-era lumea mai dragă: pîrîiturile erau, de altfel, semnul că prindeai ce trebuia, informațiile oculte de peste mări și țări. Dar ceea ce se întîmpla în curtea și în casa lor nu era mainstream, nu se dădeau acolo principalele bătălii de carieră, nu se simțea acolo, decît într-o oarecare măsură, pulsul vremurilor și adierea lor otrăvită.

Era, într-un fel, o oază și-ntr-un alt fel – un azil. În care, adolescentă fiind, mă refugiam și ca să-mi ling rănile din lumea reală. Nu mă duceam acolo doar de asta: voiam și să-i văd, să mănînc la ei și cu ei, să le duc cîte ceva. Intram într-o lume alternativă celei în care trăiam zi de zi, în care, de altfel, nu mi-era rău: aveam prietene, dădeam și luam examene, într-un carusel ușor absurd al competitivității fără margini, mă îndrăgosteam… Acolo, ca nepoată și reprezentantă a lumii în devenire și în mișcare, aveam, desigur, o situație privilegiată: bunicii mă iubeau necondiționat, așa cum numai bunicii știu să-și iubească nepoții, iar poveștile mele dintr-o lume mai nouă și mai puțin înțepenită produceau senzație. Dacă-n lumea mare nu-mi reușeau mereu giumbușlucurile, mă mai prăbușeam cu trosnet de pe piedestalul meu autodeclarat, în lumea mică măcar îmi erau trecute cu vederea.

Ceea ce nu-nsemna că eram încurajată să fac lucruri reprobabile, ci din contra. Dar aveam cumva, ca-n povești, misunea de a-i reprezenta și pe ei, eroii, de-acum, ai lumii mici, în lumea mare în care mă-nvîrteam. Îi duceam mai departe – pe ei și valorile lor – acolo unde nu mai aveau acces. Și făceam legătura dintre cele două lumi, povestind uneia despre cealaltă. În lumea lor mică veneau oameni de vîrsta a treia, evident, unii mai în formă, alții mai decrepiți. Unii cu mințile încă vioaie, alții deloc. Mai poposeau pe acolo diverse rude sau prietene de familie pe care azi cred că le-am numi mentally challenged. Unele dintre ele veneau și cînd erau în criză, vorbeau aiurea, chiar obscen. Dar bunica mea, cît a fost în formă, le-a tratat cu tot firescul din lume: stătea de vorbă cu ele, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, le așeza la masă ca pe oricine. De la ea am luat cu siguranță primele lecții de political correctness avant la lettre. Și tot de acolo am învățat că vîrsta nu contează, nu după asta se judecă oamenii, și că bătrînețea nu e un handicap, ci o etapă pe care vom ajunge s-o parcurgem cu toții.

Toate bune pînă aici: doar că, în anumite momente, cînd lumea mare mă dezamăgește excesiv, am descoperit că am prea mult tendința de a evada în lumea mică. E ca-n povești sau ca-n filmele SF: poți trece oricînd în celălalt plan, dacă ai chef, dacă devine periculos cel în care te afli. Pac, te teleportezi în celălalt. Fie că e vorba de Tărîmul celălalt, de Neverland, de Țara Minunilor ori Fantasia, ori lumea mică. Lumea mică a bunicilor mei, desigur, nu mai e. Dar există una a străzilor pustii, a caselor vechi, a parcurilor cu copaci în floare, a mamelor ori bonelor cu bebeluși, a bătrînilor și a cățeilor, pisicilor, păsărilor, apusurilor și norilor. O lume care se desfășoară încet, aproape static, în paralel cu cea a oamenilor grăbiți, pe bună dreptate, în a-și cîștiga tainul pentru ziua de mîine. O lume aproape mereu aceeași, repetitivă, dar confortabilă, cel puțin uneori. Cu condiția să nu rămîi înțepenit în ea și să te mai poți întoarce, cînd vrei și cînd poți, în lumea mare.

Zizi și neantul jpeg
Mama și vremurile
La școală ne puneau mereu să scriem compuneri despre Mama. S-o descriem, s-o poetizăm, să-i dedicăm ode. De 8 Martie, să-i facem flori din hîrtie creponată. În „Puiul”, „Fefeleaga” sau „La Vulturi”, să-i studiem ipostazele tragice. La desen, să-i facem portretul în culori calde.
„Vorbește cu Angela”, „Pîine şi Mîine”, „Piese pentru Zîmbete” jpeg
Despre școală și personaje din copilărie
La vîrsta aia diferența se măsoară nu în ani, ci în ani-lumină.
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă jpeg
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă
Perioadele pre-totalitare vin însoţite de isterie, agresivitate dezlănţuită, bezmetică.
Viață de cîine jpeg
Viață de cîine
În 30 de ani de exil, niciodată, pe unde am lucrat, nu am mai pus întrebări străine meseriei.
Reverii pascale jpeg
Reverii pascale
La primele ore ale dimineţii am mers să revăd cimitirul părăsit.
Izolare și context jpeg
Izolare și context
Pandemia a invadat planeta într-un context care agravează lucrurile, pe fondul pesimismului economiei globale.
Ziduri jpeg
Ziduri
Poate profesorii noii ere ar trebui să fie cei care te învață empatia, esența ta umană, cei care te ajută să-i găsești cu adevărat pe ceilalți.
Viața de dincolo de convenții jpeg
Viața de dincolo de convenții
Fetița mea e acum preadolescentă și încerc cît pot să nu proiectez  în ea nici un ideal, fizic sau de orice alt fel.
Murim jpeg
Murim
Moartea a devenit singurul meu gînd, orice făceam îmi era prezent gîndul morții, iar noaptea mă frămîntam fără să pot adormi, mereu pe aceeaşi temă.
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul adevărat jpeg
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul-adevărat
Jurnalistul, anume cel serios, trăiește într-o permanentă îndoială în materie de ceea ce are de publicat.
Vaccin și homeschooling jpeg
Să ne amuzăm cu Othello
Sigur, privit azi, felul acelor ani de a face umor pare candid, cu totul nespectaculos, o joacă de copii cu peruci, costume și decoruri fanate. Dar, repet, publicul larg se amuza.
Totul e deschis… jpeg
Totul e deschis…
Pentru unii, pleiada de orientări sexuale diverse, precum și discursul explicit despre sexualitate (cu scene așijderea) pot fi șocante.
Vaccin și homeschooling jpeg
Talent, aplauze și pe urmă?
Printre concurenți sînt mulți copii. Foarte înzestrați și curajoși: un grup de instrumentiști format din copii cu deficiențe de vedere, o tînără de cincisprezece ani care, pentru a-și împlini visul de a deveni balerină, a preferat să-i fie amputat piciorul afectat de cancer osos și înlocuit cu proteză, decît să-i fie imobilizat de bucăți de metal...
Vaccin și homeschooling jpeg
1 Iunie, ziua adulților
De cîte ori văd, însă, cum este sărbătorit 1 Iunie în România, mi se pare că, deși „Grădina Maicii Domnului“ e mare, mulți i-au cam sărit gardul.
Aniversări tradiționale jpeg
Întîlniri și așteptări
Te duceai la locul întîlnirii, cuminte. De multe ori, la ceas, la Universitate. Te așezai într-un colț, să nu bați prea tare la ochi, și așteptai tăcut. Pe lîngă tine se mai foiau și alții care practicau același sport.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce nu știm că nu știm
Domnul ministru pune în discuție un subiect fierbinte, azi: digitalizarea.
Cine mai scrie de mînă jpeg
Cine mai scrie de mînă
Nu pot spune că-mi plăcea caligrafia, ba dimpotrivă, mi se părea o plictiseală, dar cred că n-a fost cu totul așa.
Vaccin și homeschooling jpeg
Manualele, inutile?
Este evident, pentru oricine e preocupat de starea educației, că școala are nevoie mai mult ca oricînd de profesori „calificați“, „formați“, „educați“.
Treceri jpeg
Treceri
În urma trecerilor ratate au rămas, cum spuneam, teancuri-teancuri de amintiri.
Trăim o nouă cultură jpeg
Meleagris ocellata
Am întîlnit-o în oraş. În Piaţa Rahova.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce este educația? Vă rog urgent
Sînt lungi și multe discuțiile despre (in)utilitatea temelor pentru acasă.
Aniversări tradiționale jpeg
La conferințe
În facultate am fost o studentă bună, aș putea spune.

Parteneri

shutterstock 2465452809 jpg
Iată de ce pepenele roșu este bun pentru inimă
Pepenele roșu este o sursă bună de licopen și L-citrulină, doi compuși studiați pentru beneficiile lor asupra sănătății vaselor de sânge.
Influencer filmat   foto shutterstock jpg
Influenceriță arestată pe aeroportul din Maroc, după un videoclip critic la adresa țării. Autoritățile invocă defăimarea
O creatoare de conținut a fost reținută pe aeroportul Marrakech Menara, chiar înainte de a se îmbarca spre Franța, după publicarea unui videoclip viral în care critica experiența sa de călătorie în Maroc.
image png
Dan Alexa, prima declarație după ce a fost surprins în club alături de Andreea Popescu: „Realitatea este cu totul alta”
După ce a fost surprins de jurnaliștii CANCAN.RO în ipostaze comentate intens alături de Andreea Popescu într-un club de noapte, Dan Alexa a decis să nu se mai ascundă și a oferit primele și singurele declarații despre această poveste.
adevarul ro   Timișoara laborator pentru cercetarea care răspunde marilor probleme ale prezentului png
Timișoara, laborator pentru cercetarea care răspunde marilor probleme ale prezentului
Prin proiectele PNRR – Investiția I8, regiunea de vest atrage cercetători internaționali și dezvoltă soluții pentru climă, cancer, fizica materiei extreme, materiale optice avansate, siguranță biologică și economie circulară
pod parva jpg
Cel mai înalt pod pietonal suspendat din Europa se va construi într-o comună din România. Se vrea reper pe harta turismului
Comuna Parva din județul Bistrița-Năsăud se pregătește să intre în atenția întregii Europe printr-un proiect ambițios care promite să transforme radical zona.
Nicoleta Luciu, foto Facebook jpg
Nicoleta Luciu și Nuțu Cămataru ar fi avut o relație în urmă cu 20 de ani. Unica imagine cu cei doi
Nuțu Cămătaru a readus în atenția publicului un subiect vechi, după ce a numit mai multe femei celebre, cu care el și fratele său, Sile Cămătaru, ar fi avut relații în anii 2000. Printre aceste femei, s-a aflat și Nicoleta Luciu, însă la acea vreme, ea forma un cuplu cu Dinu Maxer.
shutterstock 2399945665 jpg
De ce provoacă colita ulcerativă scaune cu sânge?
Prezența sângelui în scaun poate fi înfricoșătoare, chiar dacă trăiești cu colită ulcerativă de ani de zile. Iată ce înseamnă și de ce ar trebui să îi spui medicului tău.
G 7 jpg
Cum ne impactează summitul G7. Detaliul care pune România pe gânduri: „Grupul E3 discută direct cu Moscova”
Summitul G7 de la Évian ar trebui să pună România în alertă. Analistul Ștefan Popescu dezvăluie detaliul trecut sub tăcere: grupul E3 poartă discuții paralele la Moscova.
abuz png
Senatul a respins proiectul care extindea incriminarea hărțuirii sexuale în afara locului de muncă. USR acuză PSD că și-a schimbat votul
Senatul a respins miercuri un proiect de lege coinițiat de deputata USR Diana Buzoianu, care propunea extinderea sancționării hărțuirii sexuale și în afara relațiilor de muncă. Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, for decizional.