Ştiri nebăgate în seamă
* Italia şi problema deşeurilor. Pe 26 aprilie, Curtea Europeană de Justiţie a dat dreptate Comisiei Europene, care lansase în 2003 o procedură împotriva Italiei, pentru nerespectarea directivelor europene privind recoltarea şi tratarea deşeurilor. Ca urmare, Italia riscă sancţiuni financiare dacă nu va lua măsuri urgente pentru ameliorarea situaţiei. Conform unor statistici ale Corpului agenţilor silvici italieni, în 2002 existau 4866 de locuri ilegale de depozitare a deşeurilor, iar 705 dintre acestea conţineau substanţe periculoase. Între timp, situaţia nu s-a ameliorat. Regiunea Campania era pînă de curînd cel mai puternic afectată de depozitarea clandestină a deşeurilor urbane şi industriale, o "afacere" controlată în mare parte de reţelele de crimă organizată. Situaţia devine însă gravă şi în Lazio, unde un plan pentru construcţia de incineratoare şi pentru reciclarea deşeurilor, lansat în 1993, n-a fost nici pînă acum aplicat. Organizaţia ecologistă Legambiente estimează că "traficanţii de deşeuri" învîrt anual circa 23 de miliarde de euro, astfel încît Guvernul Prodi a adoptat un proiect de lege care vizează introducerea delictului ecologic în Codul Penal italian: poluatorii şi traficanţii de deşeuri vor primi pînă la cinci ani de închisoare şi pînă la zece ani în caz de catastrofă ecologică. (Le Monde, 29 aprilie) * Franţa - încă o revoluţie reuşită. În numai trei luni de la intrarea în vigoare a legii privind interzicerea fumatului, "revoluţia antitabac" este un succes, consideră reprezentanţii Observatorului francez pentru prevenirea tabagismului. La sfîrşitul lunii martie, 80% dintre salariaţi declarau că lucrează în locuri unde nu se fumează deloc (faţă de 71% - în februarie şi 42% - în ianuarie). Cît despre instalarea unor fumoare speciale, prevăzută de lege, a fost evitată de cele mai multe întreprinderi, din cauza procedurilor complicate şi a costurilor deloc neglijabile: angajatorii preferă să le recomande fumătorilor să meargă afară pentru a "trage un fum", chiar şi atunci cînd, pentru asta, trebuie să coboare de la etajele superioare ale unui zgîrie-nori. Sindicatele ceruseră reglementarea "pauzei pentru fumat", dar marile întreprinderi au lăsat în seama salariaţilor gestionarea timpului rezervat acestui viciu. În schimb, unele firme le propun angajaţilor programe pentru a-i ajuta să se lase de fumat: angajatorii ştiu că "un salariat care fumează îi costă între 2500 şi 3000 de euro pe an, din cauza timpului pierdut în pauze, a îmbolnăvirilor mai dese şi a costurilor mai mari ale asigurărilor antiincendiu" - declară Joseph Osman, directorul Observatorului. De la 1 ianuarie 2008, ar trebui să intre în vigoare partea a doua a decretului antifumat, care prevede interzicerea fumatului în baruri şi restaurante. Aici, succesul revoluţiei nu mai e atît de sigur: puternicul sindicat al hotelierilor luptă pentru o amînare. (Le Figaro, 28 aprilie) * Cinci ani de "defecţiune tehnică". În 2002, aflat în vizită în Bulgaria, Silvio Berlusconi (pe atunci premierul Italiei) a declarat despre Enzo Biagi, realizatorul emisiunii Faptul zilei de pe RAIUNO (foarte populară, plasată imediat după ştirile de seară), că "foloseşte televiziunea publică pentru a-şi expune opiniile politice". Enzo Biagi este decanul de vîrstă al jurnaliştilor italieni, fost luptător în Rezistenţa antifascistă, un gazetar iubit de public şi respectat chiar şi de cei care nu îi împărtăşesc opiniile. La Faptul zilei îi avusese ca invitaţi şi pe cîţiva oponenţi ai lui Berlusconi. Directorul RAI a înţeles "aluzia" premierului şi a scos din program emisiunea lui Biagi. Evident, pentru "lipsă de audienţă"... Pe 23 aprilie 2007, Enzo Biagi a revenit la televiziunea publică. Prima ediţie a noii sale emisiuni şi-a început-o cu cuvintele: "Vă rog să mă scuzaţi pentru absenţă; a fost vorba despre o defecţiune tehnică şi, iată, pauza a durat cinci ani". Berlusconi a declarat că a văzut noua emisiune şi i-a plăcut, i se pare "o formulă de succes", drept pentru care l-a felicitat pe Biagi şi i-a urat să rămînă cît mai mulţi ani pe postul TV public... (Corriere della Sera, 23 aprilie) ( M. V. )
