Sfaturi

Cu toţii avem nevoie, mai mult sau mai puţin, de sfaturi implicite sau explicite, directe sau indirecte, empirice sau teoretice. Cei mai orgolioşi dintre noi nu vrem s-o recunoaştem şi, cînd cineva dintre apropiaţi încearcă să ni le dea, facem un întreg tărăboi, acuzînd excese de autoritate şi nevoia de libertate şi opţiune personală. Avem însă mai curînd tendinţa să acceptăm sugestiile celor cu care avem relaţii profesionale (de multe ori protocolul nu ne lasă să-i contrazicem sau să-i întrerupem), sau mai îndepărtate şi, mai nou, sfaturile specializate: pe cele din reviste sau de la televizor, de pildă. Una e dacă propria ta mamă te sfătuieşte ce să faci într-o relaţie, şi alta dacă se pronunţă Bebe Mihăescu. Varianta intermediară o constituie revistele, în general pentru femei, care ne oferă sfaturi pe toate temele, în special pe cele ale relaţiilor cu controversatul sex opus, pe un ton optimist şi casual, ferindu-se să alunece în morga didacticistă. Sfaturile oscilează de la detaliile practice, aparent inofensive, la cele psihologice, profunde, apte să te salveze dintr-un real impas (cred revistele). Spun "aparent" inofensive, pentru că şi cele legate de cosmetice, vestimentaţie sau ambianţă îţi imprimă, conştient sau nu, o filozofie de viaţă, echilibrată şi în trend. De pildă, revista Bine! Jurnalul femeilor de azi (editată de Sanoma Hearst, redactor-şef Irina Stănescu) îţi oferă, pe diferite tonuri, dar cam cu aceeaşi morală ("Nu te lăsa!"), sfaturi de vestimentaţie, sănătate, relaţii. Apărută pe 15 februarie, nu a putut omite cîteva citate despre dragoste, sfaturi de Sf. Valentin. În cazul iubirii, profunzimea amestecată cu delicateţe a subiectului le face să sune ca nişte definiţii: "Iubirea n-are nimic de-a face cu ceea ce te aştepţi să primeşti, ci doar cu ceea ce eşti dispus să oferi, adică totul" - spune Katharine Hepburn, ridicînd cîteva probleme fundamentale ale subiectului, cum ar fi cele ale aşteptărilor, egalităţii şi reciprocităţii. Julia Roberts merge şi mai departe cu altruismul: "Ştii că iubeşti cînd îţi doreşti ca celălalt să fie fericit. Chiar dacă fericirea lui nu te include şi pe tine". Noroc cu Woody Allen, care mai aduce lucrurile pe pămînt: "Iubirea este răspunsul la întrebările vieţii, dar, în timp ce aştepţi acest răspuns, sexul îţi ridică tot felul de întrebări". Dar nu poţi trăi numai din citate, adică din pilule deştepte de sfaturi comprimate, şi de la dragoste la orice altceva nu-i decît un pas: de pildă, la despărţire. Articolul intitulat "Să luăm o pauză!" ne învaţă cum să ne despărţim (e drept că de cînd am învăţat cum să ne iubim au trecut... 13 pagini): "În nici un caz, cu ajutorul unui bileţel sau prin telefon; Ai o discuţie directă cu partenerul tău (...); Nu-ţi părăsi pur şi simplu iubitul fără nici o explicaţie; Nu apela la prieteni sau părinţi. Este o atitudine de laş; Poartă-te civilizat; Nu arunca vorbe grele pe care vei ajunge să le regreţi". Toate cît se poate de juste, echilibrate şi de bun-simţ. Odată ce ai iubit şi te-ai şi despărţit, nu-ţi mai rămîne decît, conform capitolului "Cum să faci faţă unei despărţiri temporare", să te implici în alte activităţi care să-ţi umple timpul. De pildă, poţi să-ţi faci o vază specială, numai şi numai a ta, din foarte multe chibrituri: pentru realizarea ei îţi trebuie nici mai mult, nici mai puţin decît 60 de cutii de chibrituri goale. Şi evident, multă răbdare, pentru că trebuie să aranjezi frumos cutiile pe trei cercuri din carton suprapuse, cu raza mare de 60 cm şi lăţimea, evident, cît a unei cutii de chibrituri. După ce ai terminat de pus cercurile şi chibriturile şi le-ai vopsit în maro, cu ajutorul unui spray, nu-ţi mai rămîne decît să pui în mijloc bucata de sticlă din plastic, tăiată la jumătate. Care, desigur, va fi mascată de cutiile de chibrituri. La fel precum problemele tale, de orice natură ar fi ele, de sfaturile bine-intenţionate din reviste.