România turistică: o variantă

Publicat în Dilema Veche nr. 91 din 13 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Călătorind mai mult prin ţară, în zone diferite, poţi deja contura un profil, aproape general, al locurilor şi oamenilor pe care îi întîlneşti. Întîi drumurile: fie că merg spre Valea Prahovei, spre Cîmpulung sau Vîlcea, ele au anumite caracteristici care se repetă: cele principale, între oraşele mari, sînt, în general, destul de bune (mai ales dacă sînt autostrăzi sau drumuri europene, dacă nu conţin poduri, nu sînt afectate de inundaţii şi nu sînt în lucru). Pe parcursul a lungi suprafeţe, singurele locuri civilizate la care te poţi opri fie la toaletă, fie pentru a lua ceva de mîncare, sînt benzinăriile. Şi aici se pot diferenţia diverse grade de confort: principalele deosebiri se stabilesc între benzinăriile ce conţin doar veşnicele produse preambalate încărcate de E-uri şi de calorii, şi cele care te bucură cu o mîncare mai normală, precum sandvişuri, iaurturi, pateuri şi cafele. Între benzinării, dacă treci prin localităţi, mai există varianta magazinelor săteşti, de multe ori amestecate cu birturile locale. Cine nu le apreciază nu are simţul pitorescului şi plăcerea descoperirii. Acolo găseşti, îndeobşte, o îngrămădeală, la propriu, de produse alimentare, haine, servicii de masă. Multe sînt de calitate proastă, dar se poate întîmpla să dai de ciorapi de bumbac frumos coloraţi, pe care cu greu îi afli în altă parte, cîteva căni şi farfurii acceptabile, la un preţ de nimic, sau o pereche de tenişi buni pe cărări de munte. Vînzătoarea e adesea confuză şi mirată că te-ai gîndit să cumperi de la ea, dar nu nepoliticoasă: amabilă într-un fel arhaic, domol, care nu ţine cont de orare şi trecerea timpului. Cînd ajungi la destinaţie, dacă ai rude sau prieteni în localitate, faci cunoştinţă cu un alt personaj, şi anume gazda. Aceasta este, de cele mai multe ori, o familie de gospodari locali de condiţie medie, care posedă o vacă, unul sau doi porci, cîteva păsări, o grădină destul de întinsă de legume şi cîţiva pomi fructiferi. Românul rural se dovedeşte, în continuare, ospitalier, în sensul că nu se dă înapoi să-ţi pună pe masă roadele locale brute sau derivatele lor sub formă de produse agro-alimentare: mere, indiferent dacă sînt mai ciupite sau acoperite de un strat de praf de la poluarea din zonă; dulceţuri de mure, caise, gutui; ţuică, ce nu respectă neapărat tehnologia şi ingredientele clasice, dar totuşi tradiţională; afinată, zmeurată sau murată; roşii, ardei, cartofi, dovleci sau pepeni din grădină; o pasăre din curte proaspăt tăiată (ştiu că deja această afirmaţie e înspăimîntătoare şi ţine, cel puţin momentan, de domeniul trecutului) sau o carne de porc păstrată la borcan, din iarnă, cu metode numai de ei ştiute. La care se adaugă felurile gătite care împletesc tradiţiile zonei cu veşnicele şniţele, chiftele... Masa se pune, deseori, la bucătărie. De spălat, te speli în baie. În general, doar pe mîini, pentru că, deşi există şi o posibilitate de a face apă caldă, aceea se leagă de aprinsul focului, care cere efort şi consum, şi pe care, dacă eşti politicos, mai bine eviţi să-l ceri: ar fi momentul delicat al sejurului tău, şi, oricum, dacă stai mai puţin de o săptămînă... Dormitul, dacă eşti cît de cît un musafir respectat, se face în camera cu bibelouri şi cu variante ale "Răpirii din serai", unde cam îngheţi şi eşti copleşit de protocol. A doua zi de dimineaţă, dacă mai rămîi în zonă, n-ai decît să vizitezi monumentele locale. Acestea, de cele mai multe ori, au potenţial: fie ele cetăţi, case memoriale sau biserici sînt, în multe locuri din România, cu adevărat vechi, autentice şi demne de a fi văzute. Unele sînt dezorganizate, altele pustii; există şi monumente bine organizate, atît ca aranjament estetic, cît şi ca eficienţă a ghizilor. Nu e însă o regulă, şi orice vizitare încă mai poate avea surprizele ei. Ceea ce îi lipseşte majorităţii, evident din absenţa fondurilor, sînt pliantele şi vederile de calitate bună, pe hîrtie lucioasă, cu un text de prezentare, nici poetic, nici arhaic, nici sentimental, ci la obiect şi sintetic. Una peste alta, intenţii bune există, locuri de vizitat - cu duiumul, cunoscători - destui: sistemul însă nu e pe deplin format. Funcţionează încă unul empirico-sentimental plin de surprize.

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Alegeri în stil sovietic?
Acum, că v-am făcut atenţi prin titlu, trebuie să vă spun că nu e vorba nici de Băsescu, nici de Antonescu şi nici de Geoană. Ci de Cathy Ashton şi Herman Van Rompuy....

Adevarul.ro

Nicolae Ciuca Foto gov.ro
Ciucă, despre o remaniere guvernamentală: Ar fi generat o stagnare a măsurilor pe care le luăm
Premierul României susține că nu a fost nevoie de remanieri în cabinetul pe care îl conduce, iar schimbarea din funcție a unui ministru ar fi condus la o „stagnare a măsurilor” luate la nivel guvernamental.
Atac cu rachete la Harkov FOTO EPA-EFE
Pană uriașă de curent în Harkov, după bombardamentele ruse
Guvernatorul regiunii a informat despre atacuri şi a precizat că ruşii au folosit rachete sol-aer S-300 - un tip de armă cu precizie mai redusă, cu care trupele Moscovei atacă frecvent infrastructurile ucrainene
Bela Kovacs condamnat pentru spionaj in favoarea Moscovei FOTO AFP
Spionaj în favoarea Moscovei: fost europarlamentar ungar de extremă dreapta, condamnat
Curtea Supremă a confirmat, de asemenea, condamnarea lui Bela Kovacs pentru „fraudă fiscală” şi „falsificare de documente care au cauzat un prejudiciu financiar”.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.