Povestea cu SNSPA

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dl Gabriel Andreescu îmi adresează un drept la replică privind două cuvinte despre SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative; v. p. 2). În prima parte a scrisorii, îmi face reproşuri despre cazul cărţii The Jewel of Medina. Cum eu citam un articol apărut în Marea Britanie, îl invit să trimită acolo dreptul la replică în această chestiune. Îmi rămîne doar să explic relaţia mea cu SNSPA. S-a întîmplat recent - poate cel mai bizar episod din viaţa mea, pe care nu mi-l explic nici acum. Am intrat anul trecut la şcoala doctorală de acolo, cu o bursă consistentă. Povestea s-a terminat ca în schimbul de mesaje de mai jos. Pentru a înţelege contextul: doctoranzii trebuiau să urmeze, la alegere, patru cursuri masterale. Înainte de aceste e-mailuri, hotărîsem, împreună cu dl prof. Adrian Miroiu, conducătorul de doctorat, să aleg patru cursuri din aria de studii europene, dat fiind că urma să scriu o teză despre europenizarea politicilor publice în România (aşa cum am declarat şi la interviul de la examenul de admitere). Începusem chiar să urmez respectivele cursuri, cînd, într-o dimineaţă... 7 noiembrie 2008 Cristian, am citit articolul tău din Dilema veche despre alegerile din America (este vorba despre articolul "Despre cum poate fi un negru preşedinte", 2 noiembrie 2008 - n.C.G.). Sîntem liberi să susţinem orice punct de vedere, nu aceasta e problema. Problema este însă că trebuie să fim informaţi. Iar un doctorand în ştiinţa politică trebuie să fie. În ultimii ani în SNSPA s-au introdus cursuri pe care nu le-ai avut cînd ai fost student şi de aceea ai lacune importante de informare. De aceea, am decis să îţi solicit ca pe acest semestru să iei următoarele cursuri: 1) de la masteratul de Teoria şi analiză politică, cursul "Drepturile omului şi valori democratice" (prof. G. Andreescu); 2) de la acelaşi masterat, cursul de miercuri, de la ora 16,30 (prof. A. Miroiu); 3) de la masteratul de Gen şi minorităţi, cursul "Teorii politice feministe" (prof. M. Miroiu). Celelalte cursuri, dacă doreşti să le iei, sînt opţionale. Va trebui să recuperezi şi bibliografia discutată pînă acum. Discută cu fiecare profesor ce ai de recuperat. Adrian Miroiu tot 7 noiembrie Dle Miroiu, Aş fi preferat să îmi spuneţi concret ce anume din articolul meu arată că sînt neinformat. Sînt convins că putem discuta critic despre orice subiect, inclusiv despre scrierile mele publice. Dacă problema este lipsa de informare, aş fi vrut să ştiu exact ce anume lipseşte. Dacă problema este orientarea politică, vreau să cred că la nivel doctoral putem colabora indiferent de opiniile politice, cîtă vreme rămînem într-un spaţiu democratic şi tolerant şi ne respectăm reciproc. O critică argumentată din partea dvs. ar fi făcut mai mult bine decît o mustrare fără explicaţii urmată de anumite măsuri. În ce priveşte cursurile masterale alese, cred că sînteţi de acord cu mine că, după ce am început cu unele, e un inconvenient să mă orientez spre altele. În cazul cursului de analiză normativă, dvs. mi-aţi spus că nu îmi este neapărat necesar, dată fiind orientarea mea spre studii europene. Dacă v-aţi schimbat opinia, o respect şi voi urma cursul. În ce priveşte cursul dnei Miroiu, deşi nu este în sfera mea de preocupări, cred că îmi va fi util. Totuşi, consider că nu mi-ar fi util să urmez şi cursul dlui Andreescu, mult departe de preocupările mele academice, în condiţiile în care ar trebui să renunţ la unul sau două dintre cursurile de profil. Ţinînd cont de solicitarea dvs. şi de preocupările mele, vă propun să urmez următoarele cursuri: "Analiză Normativă", "Teorii politice feministe", "Politici în Uniunea Europeană" şi "Politici fiscale în UE". Sper să avem timp să vorbim astăzi, Cristian Ghinea tot 7 noiembrie Dragă Cristian, Cred că am fost clar: nu mă deranjează opiniile politice sau valorile pe care le susţine cineva. Ce mă interesează este ca un doctorand al meu să ştie despre ce vorbeşte. Cînd discută despre turme, nu ştie care este paradigma cea mai influentă în ştiinţa politică de azi. Cînd scrie despre minorităţi, trebuie să văd că ştie care au fost discuţiile despre acestea. Iar dacă nu înţelege că nu pur şi simplu afirm ceva, ci mă bazez pe anumite consideraţii, e şi mai clar că nu a înţeles unde bat. Am propus unele cursuri şi îţi cer să le iei, celelalte le poţi lua facultativ, aceasta pentru că eu consider ca pentru pregătirea ta ca doctorand acele cursuri sînt esenţiale. Adrian Miroiu 8 noiembrie Dle Miroiu, Îmi pare rău că ocoliţi un dialog punctual şi preferaţi să aduceţi argumente în cerc, de genul "mă bazez pe anumite consideraţii". Aş fi fost curios să înţeleg cum aţi dedus dvs., din două fraze de editorial, lipsa mea de informare. În lipsa acestui dialog, deduc, la rîndul meu, că nici cursurile de filosofie politică, de psihologie politică, de istoria gîndirii politice, toate absolvite cu 10 în facultate, nu m-au ajutat să fiu capabil să scriu un editorial mulţumitor, şi nici cursurile de analiză politică comparată de la London School of Economics (absolvită cu "merit"). Deduc, de asemenea, că ceilalţi doctoranzi au fost testaţi şi au arătat un nivel de informare superior. Aş vrea să am o conversaţie, de pildă, cu dl lider de sindicat/candidat parlamentar/doctorand la SNSPA şi să îmi dau seama cîte ştie despre feminism şi drepturile minorităţilor sau măcar despre domeniul academic al politicilor sociale, unde profesează. Oricum, înţeleg că un absolvent de Ştiinţe Politice + EU government care scrie o lucrare despre Europenizarea României are nevoie de cursuri de bază despre feminism şi minorităţi, iar cursurile despre UE doar în regim opţional. Nu că nu ar fi interesante, dar cu toţii trebuie să avem nişte priorităţi, în funcţie de timpul avut la dispoziţie. Îmi pare rău că trebuie să spun, dar în acest context nu cred că problema o constituie gradul meu de informare (pe teme pe care am scris un editorial, nu pe care ar fi trebui să scriu lucrarea de doctorat). Singura concluzie logică este că aveţi o problemă cu ideile exprimate acolo. E drept, sînt sceptic faţă de corectitudinea politică aşa cum se exprimă ea în forme extreme în SUA, dar dacă aveaţi răbdare să purtăm un dialog înainte să recurgeţi la măsuri administrative, aţi fi observat că am o părere cu totul diferită faţă de situaţia din România, unde rasismul şi intoleranţa sînt răspîndite social. Cred că aţi fi avut şi o surpriză plăcută legată de gradul meu de informare asupra acestor teme. Altfel, mă văd nevoit să constat că în SNSPA se combină o harababură administrativă pe stil vechi cu o intoleranţă academică pe stil nou. M-aş fi bucurat ca, înainte să importăm această intoleranţă faţă de curentele conservatoare, să importăm şi bune practici de organizare. Mi s-a întîmplat să merg la cursuri unde eram doar doi studenţi şi profesorul, fiind trimişi acasă, în ideea că recuperăm săptămîna viitoare. Am observat că nu se obişnuieşte ca profesorii titulari să vină la cursuri, ci asistenţii. La LSE am avut cursuri cu nume mari în studii de Europenizare, dar nici unul nu a lipsit de la vreun curs. Am crezut că harababura administrativă de la cursurile masterale pe care trebuie să le luăm va fi o etapă trecătoare, urmînd ca viitoarele cursuri doctorale să fie mai serioase. Dar cînd m-aţi trimis la un fel de reeducare la alte cursuri masterale pentru nişte idei exprimate într-un editorial, am crezut că e nevoie de un dialog serios asupra întîmplării. Am căutat o soluţie de compromis în e-mail-ul precedent, pe care o refuzaţi fără drept de apel şi pentru "anumite consideraţii" pe care nu le precizaţi. Sînt convins că fără o relaţie de respect reciproc nu putem lucra împreună la o teză de doctorat. De aceea cred că este mai înţelept să renunţ la locul obţinut în cadrul şcolii doctorale din SNSPA. Consideraţi acest e-mail o informare oficială în acest sens. Cu mîhnire, Cristian Ghinea Cîteva precizări: de ce nu am publicat atunci aceste mesaje? Deşi am fost scandalizat, am decis că nu e un război pe care am chef să-l port. Am decis că am păţit ceva aberant şi e cazul să îmi văd de alte treburi. Am renunţat astfel la un venit lunar decent şi la o potenţială carieră academică în România. Nu am contestat nici un moment dreptul dlui Miroiu de a mă îndruma academic. Din acest motiv, m-am arătat dornic să iau o parte din cursurile recomandate, deşi nu erau în zona mea de cercetare. Am încercat un dialog cu dl Miroiu şi aşteptam argumente pentru deciziile domniei sale, dar argumentele nu au venit (nu au mai urmat nici un fel de mesaje după cele de mai sus). De ce le public acum? Pentru că mi se cere tot mie să explic ce am cu SNSPA. Pentru că e prea mult ca tot eu să fiu acuzat de "calomnie construită cu minuţie". Sper, dle Andreescu, că, după lectura acestor mesaje, potenţialii studenţi se vor simţi încurajaţi să "intre pe porţile SNSPA", cum spuneţi dvs.

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mall-ul din Cotroceni şi oceanul IMAX 3D
"Garibaldi se opreşte din nesfîrşitul rond de pază pentru a atrage o femelă cu graţiosul dans de curtare....

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.