O propunere enervantă în PE

Publicat în Dilema Veche nr. 278 din 13 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S-a tot spus înaintea acestor alegeri europene că stînga politică va fi întărită de criză. Era oarecum logic: capitalismul trebuie pedepsit pentru această criză, piaţa şi-a arătat faţa sa hidoasă, oamenii vor suferi şi se vor întoarce către aripa protectoare a statului " ştiţi poezia. Nu a fost deloc aşa, grupul popular din Parlamentul European îşi păstrează de departe prima poziţie, în timp ce grupul socialist pierde semnificativ. La ora cînd scriu acest articol, socialiştii par a ajunge undeva în jurul a 160 de europarlamentari, de la 215, cît aveau pînă acum. În cîteva cazuri, electoratul a fost necruţător cu centru-stînga, care a pierdut teren în acelaşi timp în cele cinci state mari " Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Spania. Spre deosebire de România, unde coaliţia populari-socialişti regăseşte egalitatea de la alegerile interne, în Germania, partidul de dreapta al dnei Merkel s-a distanţat cu zece procente în faţa socialiştilor, alături de care guvernează. Socialiştii din Franţa au obţinut doar 16%, la egalitate cu ecologiştii. Berlusconi îşi menţine dominaţia în Italia, în ciuda tuturor scandalurilor, iar în Spania socialiştii aflaţi la putere au obţinut 38%, un scor onorabil în comparaţie cu alte ţări, dar cu patru procente în urma popularilor. În Marea Britanie, Partidul Laburist a luat doar 16%. În Estul Europei, scăderea stîngii este chiar mai pronunţată. Socialiştii bulgari au luat doar 18%, pe cînd cele două partide de opoziţie afiliate popularilor europeni au însumat 33%. Ungaria a înregistrat un şocant 57% pentru centru-dreapta din FIDESZ, cu socialiştii aflaţi încă la guvernare avînd doar 18%. Doar în Grecia se poate spune că stînga a cîştigat alegerile europene, cu socialiştii din PASOK avînd 36%, cu trei procente peste partidul de centru-dreapta care guvernează. În acest context, scorul obţinut de PSD în România este unul bun şi ar trebui să întărească poziţia partidului din România în grupul socialist european, dacă echipa Geoană-Severin va şti să fructifice prilejul. Care este deci explicaţia? De ce a pierdut stînga în Europa? Nu cred că există o explicaţie globală. Întrucît dezbaterile au fost diferite în fiecare ţară, şi explicaţiile depind de la un stat la altul. Bineînţeles, dacă stînga ar fi cîştigat, s-ar fi vorbit lejer despre o palmă transcontinentală dată capitalismului. Cum nu este cazul, stăm cu picioarele pe pămînt şi observăm fie pedepsirea guvernelor naţionale de stînga (Ungaria, Marea Britanie), fie reconfirmarea unor guverne de dreapta (Polonia, Italia). Adică nimic deosebit, semn că această criză economică nu schimbă totuşi mare lucru în comportamentul electoratului. Chiar şi recrudescenţa extremismului, despre care se vorbeşte, este mai degrabă o sperietoare fără substanţă. Extremismul de stînga rămîne minuscul pe plan electoral, iar capitalismul atît de compromis scapă cu bine. Cît despre extremismul de dreapta, pericolul este profund exagerat în comentariile din presă. În primul rînd, vorbim de partide foarte diferite. Sînt greu de găsit elemente comune între grupul Libertas (tentativa eşuată de a crea un partid pan-european anti-UE), Partidul Libertăţii din Olanda şi PRM sau Frontul lui Le Pen din Franţa. Presa europeană le aplică tuturor eticheta simplistă de extremişti, forţînd realitatea: a fi eurosceptic sau a dori politici de control al emigraţiei nu te face automat fascist. Chiar şi considerînd toate aceste grupuleţe ca omogene, marea "recrudescenţă" a extremiştilor de dreapta înseamnă undeva în jur de 20 de locuri din cele 736. Cu greu se poate spune că stafia fascismului bîntuie Europa. Asta nu ne împiedică însă să ne isterizăm de fiecare dată faţă de pericolul fascist, mai ales cînd ne oferă pretexte facile pentru a face ceea ce aveam oricum de gînd să facem. Şi aici ajung la propunerea enervantă din titlu. Nici nu fuseseră comunicate rezultatele oficiale ale alegerilor europene, că preşedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, a propus socialiştilor şi liberalilor realizarea unei mari coaliţii în PE, pentru a bloca ascensiunea "populiştilor şi a euroscepticilor". Mie mi se pare o propunere indecentă. Este indecent să le ceri alegătorilor din Europa să vină la vot şi apoi tu să propui o mare alianţă, încă înainte de a se stabili ce anume ar trebui concret votat. Adică facem alegeri pentru PE, dar indiferent de ce iese, popularii şi socialiştii vor face "marele tîrg", ca de obicei. Parlamentul European şi-a făcut un obicei din a funcţiona prin această mare coaliţie. Textele de legi sînt negociate şi răs-negociate, şi în 70% din voturi cele două partide mari cad la pace. Este unul dintre motivele pentru care Parlamentul European este o instituţie plicticoasă. În ultimele trei legislaturi, cel puţin, marea coaliţie a împărţit totul frăţeşte, indiferent de ponderea de voturi. Scaunul de preşedinte al PE este împărţit jumi-juma, doi ani şi jumătate socialiştii, doi ani şi jumătate popularii. Distribuţia şefiilor de comisii se face printr-o grilă proporţională care anulează deliberat diferenţa între primele două partide, fiecare ia cam acelaşi număr de scaune importante. Atunci, pentru ce se mai fac alegeri pentru Parlamentul European, din moment ce orice ar ieşi de acolo, popularii şi socialiştii se aliază mereu între ei? Scăderea de acum a grupului socialist ar fi lăsat loc unei schimbări masive de logică politică. PPE ar fi putut face o alianţă cu liberalii şi cu diverse grupuri de la dreapta lui. Creşterea ponderii partidelor neafiliate după aceste alegeri (de la "piraţii" suedezi la partidele rusofone din ţările baltice) ar fi lăsat PPE spaţiu de manevră, pentru a negocia punctual fiecare vot. Astfel, ştiam că s-a ales ceva din votul nostru, înţelegeam mai limpede miza şi taberele politice de acolo. Şi aş fi spus asta şi dacă stînga ar fi cîştigat: PE are nevoie de mai multă politică partizană. În mare parte, marea coaliţie permanentă din PE se explică prin lupta de gherilă în care Parlamentul este angajat cu Consiliul UE. Prezumţia este că, dacă Parlamentul este unit, poate cîştiga mai multă putere (aşa s-a cîştigat dreptul de a respinge nominalizarea preşedintelui Comisiei, făcută de Consiliu " am descris această luptă de gherilă dusă de Parlament într-un articol din ultimul număr al Foreign Policy România). Deci, în această optică, Parlamentul European trebuie să fie unit spre a putea (de pildă) rezista presiunilor dinspre Consiliu pentru acceptarea nominalizărilor pentru Comisie. Sau pentru a forţa alegerea procedurii de reglementare favorabilă Parlamentului. Marea coaliţie face deci Parlamentul mai puternic. Dar cu ce cost? Devenind mai puternic între instituţiile UE, Parlamentul riscă să uite de alegători. Pentru ce mai votăm, dacă, indiferent cine iese, aceeaşi coaliţie se face acolo? Este ca şi cum, indiferent cine ar ieşi la alegerile naţionale, PSD şi PD-L ar guverna în mod sigur următorii douăzeci de ani. Cum spuneam, un tîrg enervant.

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Alegeri în stil sovietic?
Acum, că v-am făcut atenţi prin titlu, trebuie să vă spun că nu e vorba nici de Băsescu, nici de Antonescu şi nici de Geoană. Ci de Cathy Ashton şi Herman Van Rompuy....

Adevarul.ro

image
Mega-structura construită de romani peste Dunăre. Podul era considerat una din minunile Antichității
Rămășițele celui mai vechi pod de piatră construit peste fluviul Dunărea pot fi văzute pe malul stâng al apei, la Drobeta Turnu - Severin. Podul realizat de faimosul Apolodor din Damasc s-a numărat printre „minunile Antichității” din Dacia.
image
Scandal în Casa Regală britanică. Prințul Philip a avertizat-o pe Regina Elisabeta cu privire la Meghan Markle încă de la început
Prințul Philip a fost rezervat față de Meghan Markle și a avertizat-o pe regina Elisabeta a II-a cu privire la relația pe care aceasta o avea cu Prințul Harry încă de la început, susține un expert în monarhia britanică, potrivit Express.co.uk.
image
A apelat la sinuciderea asistată ca să își pedepsească soțul. O clinică din Elveția te omoară la cerere
O mamă cu trei copii a fost „eutanasiată” la o clinică elvețiană pentru sinucideri asistate. Femeia ar fi solicitat procedura pentru a-și pedepsi soțul, fost avocat, după ce acesta a obținut custodia copiilor lor.

HIstoria.ro

image
Mihail Sebastian, sub teroarea bombardamentelor: „Războiul vine spre noi”
Pentru Sebastian, vara anului 1944 este una a angoaselor, a singurătății, a fricii de moarte și, așa cum știm astăzi, este ultima lui vară.
image
Un Breaking-News din 1941: Germania a atacat Iugoslavia și Grecia
Un moment crucial pentru Balcani, pentru Europa și pentru România: Atacarea Iugoslaviei și Greciei de către Germania în dimineața zilei de 6 aprilie 1941, ora 6.
image
Moscova, la sfârșitul domniei lui Stalin: Când Teroarea a obosit
Vassili Axionov din Une saga Moscovite, roman tipărit la Le grande livre du Mois, 1994, mă surprinde prin descrierea Moscovei postbelice. Deși în plin stalinism, Moscova anului 1950 nu mai e Moscova anilor Marii Terori.