La Sofia " notiţe "

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am fost recent la Sofia, la conferinţa "Noua agendă a reformelor în statele din Estul Europei", organizată acolo de Programul Iniţiativele Europene al Fundaţiei Soros. A fost şi o ocazie să ne vedem la faţă autorii a două rapoarte colective ale aceleiaşi fundaţii bulgare despre a) agendele ţărilor din Est membre în UE şi despre b) reformele lăsate neterminate după aderare (eu fiind autorul capitolelor despre România al celor două rapoarte). Conferinţa a fost un prilej pentru mine de a pune lucrurile în perspectivă. Iar atunci cînd realitatea (TV) românească te exasperează sau te plictiseşte, o punere în perspectivă prinde bine. Dintre mulţii vorbitori, am remarcat cîţiva, sînt curios dacă vă regăsiţi în aceste idei. O prezenţă captivantă a fost vicepremierul şi ministrul de Finanţe de la Sofia, Simeon Djankov. Omul a lucrat 15 ani la Banca Mondială la un nivel foarte înalt şi era practic necunoscut în ţara sa pînă acum cîteva luni, cînd a fost cooptat în Guvern. A expus cîteva priorităţi ale Guvernului: vama controlată de politicieni legaţi cu mafia (a concediat la începutul mandatului toţi vameşii şi a făcut reangajări pe bază de teste); energia (sector dominat de sindicalişti-politicieni organizaţi astfel încît să fure banii publici); sectorul de sănătate. A încheiat optimist: să nu ne mai găsim scuze, că sîntem în Balcani, că sîntem leneşi şi nu orientaţi spre afaceri. Nu avem nici o scuză. Avem un guvern monocolor, un prim-ministru cu 70% popularitate, nu putem da vina pe alţii. Tot în acest panel a vorbit şi Tony Lybek, reprezentant al FMI pentru România şi Bulgaria, care a prezentat un studiu de caz asupra României. La cina dinaintea conferinţei încercasem să scot mai multe de la el privitor la situaţia financiară de la Bucureşti dacă se va prelungi criza politică, dar nu s-a lăsat în nici un fel tras de limbă, a confirmat însă nişte analize pesimiste făcute de mine. La microfon a spus că în 2003-2007 România a fost excepţia în ce priveşte deficitul fiscal, în general celelalte ţări, chiar din Est, nu au crescut deficitele în perioada de creştere economică (coincidenţă: ceva mai devreme văzusem un sms de la colegul Chivu, care făcea o cronică la romanul lui Varujan Vosganian şi îmi cerea un adjectiv pentru cariera politică a acestuia. I-aş ura să aibă atît de mult succes literar încît să se lase de politică). Omul de la FMI a explicat apoi că decizia board-ului de a permite ca 50% din tranşa precedentă de bani pentru Bucureşti să intre direct la bugetul statului a fost neobişnuită, deşi nu fără precedent, cifrele erau interesante, dar nu e loc de ele. Enervant a fost că un economist bulgar care a vorbit ulterior a prezentat situaţia în oglindă de la Sofia şi era oarecum radios pentru că ei nu au mai avut nevoie de împrumut, deşi toţi credeau invers, la începutul anului. Dacă ministrul lor de Finanţe mă impresionase, doamna ministru al Educaţiei a fost în total contrast, banalităţi inofensive de gen "educaţia a fost ignorată, dar educaţia e foarte bună, trebuie să facem eforturi…". Mă uit pe CV-ul doamnei, care se găseşte în mapele organizatorilor: profesoară în Sofia pînă acum cîţiva ani, direct viceprimar pe probleme de educaţie. Cînd primarul a ajuns prim-ministru a pus-o ministru de resort. Politruc clasic. Singura dilemă în legătură cu ea e dacă se va mulţumi doar să se dea mare cu ecusonul de ministru sau îi vor veni idei grandomane. Ultimul panel a fost excepţional. Ivan Krastev, un bulgar prezent în topul FP-Prospect al primilor 100 de intelectuali influenţi ai lumii, a comparat criza din 1997 cu cea de acum. În 1997 a fost scurtă şi foarte vizibilă, hiperinflaţia a ajutat reformele ulterioare, s-a creat Consiliul Monetar; în 1997 Bulgaria era în criză, dar lumea era în boom. Atunci au ajuns în criză făcînd invers decît ziceau (că fac reforme şi privatizare, şi nu făceau). În 2009 au intrat în criză, deşi au făcut exact ceea ce spuneau. În 1997 moneda s-a prăbuşit, exportatorii au cîştigat şi partea nereformată a economiei etatiste a fost devastată, în 2009 exportatorii au fost cei mai afectaţi şi partea cea mai competitivă şi inovativă a economiei bulgare a fost cea mai lovită pentru că era cea mai expusă fluxurilor externe. Concluzia acestei comparaţii: cele două crize vor genera politici complet diferite. În 1997 au apărut guvernele kamikaze care au trebuit să facă reforme şoc şi apoi să plece alungate de la putere. În 2009 măsurile care trebuie luate nu mai sînt atît de simple (de gen privatizare), e nevoie de politici mai complicate, de cooperarea populaţiei, deci de guverne populare. Dar, în acelaşi timp, cinismul public este enorm şi aproape că nu mai există baze stabile de votanţi. Balint Molnar, director adjunct la Freedom House Europa, a prezentat un model explicativ pentru Ungaria, cu următoarele concluzii: încredere socială scăzută; confuzie la nivel de norme (două treimi dintre unguri cred că ei personal sînt oneşti şi decenţi, dar ceilalţi oameni nu sînt, majoritatea îi admiră pe cei care încalcă normele); inegalitatea veniturilor este mai mare la nivel de percepţie decît arată datele statistice că e în realitate; paternalism faţă de stat (ceea ce duce la disonanţă cognitivă: nu au încredere în stat, dar aşteaptă multe de la el). Ceva mai optimist a fost Adam Jasser, care a mers pe ideea "e rău, dar pe de altă parte…". Peste tot în Europa de Est încrederea în instituţiile europene e mai mare decît în cele naţionale; asta pentru că cele naţionale sînt detestate de majoritate. Totuşi, nu există aplecare către dictatură, votanţii văd sistemul lor politic ca imatur, dar nu putred în sine. Dezbaterile politice şi talk-show-urile seamănă cu telenovelele: puţine idei, conflicte personale şi mult teatru. Însă partidele s-au consolidat şi numărul lor a scăzut masiv faţă de anii ’90, iar extremiştii sînt pe cale de dispariţie. Neîncrederea între partidele politice e imensă şi fiecare tinde să se bazeze prea mult pe serviciile secrete. Aderarea la euro a rămas singurul stimulent capabil să creeze o majoritate pro-reformă, aşa cum a fost aderarea la UE. Deci, euro nu este numai o problemă economică. Ziariştii şi presa practică critica în masă a politicii şi a politicienilor, astfel presa subminează democraţia liberală. Nu mai ţin minte dacă era un "dar…" la această idee.

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mall-ul din Cotroceni şi oceanul IMAX 3D
"Garibaldi se opreşte din nesfîrşitul rond de pază pentru a atrage o femelă cu graţiosul dans de curtare....

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.