La Berlin, 20 de ani după Zid - care zid? -

Publicat în Dilema Veche nr. 299 din 4 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De unde eşti? " mă întreabă soldatul scrutător. Din România. Aha, zice cu neîncredere. Scoate un carneţel, caută ceva printre foi cu aer concentrat. Da, bine, zice în engleză. Deci, ştampila britanică de la Berlin Brigade, poc, ştampila americană de la CheckPoint Charlie, un poc şi mai apăsat, ştampila franceză Regiment Dechassaeurs, poc, şi ştampila comandamentului sovietic, poc asurzitor. Termină de pus ştampilele, ridică privirea. Ia uită-te în ochii mei, îmi porunceşte de parcă de el ar depinde viaţa mea. Se uită încruntat la mine. Ce mai faci? mă întreabă în română şi rîde. Deci asta căutase în carneţel, să îmi spună ceva în română. Bine, pufnesc şi eu în rîs. Gata, ai cele patru ştampile, plus permisul de trecere al RDG. Mi le dă pe toate mîndru de el. Poţi să treci în Vest. Enjoy it! La douăzeci de metri în spatele lui, Poarta Brandenburg se înalţă majestuoasă, parcă mai mică în realitate decît în filme, dar tot e… Poarta Brandenburg. Evident, soldatul meu nu e soldat adevărat. Micul show m-a costat doi euro, dar un fior tot am simţit pipăind permisul de trecere, păşind în Vest. Deşi tocmai venisem din Vest cu metroul de suprafaţă, dar una e cînd treci fostul zid cu metroul şi alta cînd primeşti ştampile regulamentare şi o iei pe sub Poarta Brandenburg. Oare permisul redegist de trecere o fi autentic? E oricum făcut pe hîrtie învechită. Poate fi autentic un act emis de RDG pe 30 octombrie 2009? Actul autentic, statul nu. Toată săptămîna am văzut pe CNN şi BBC emisiuni aniversare şi promo la evenimentele care vor marca aici, la începutul lui noiembrie, 20 de ani de la căderea Zidului. Mă uit la pozele cu Poarta Brandenburg înconjurată de zidul Berlinului. Se pare că Guvernul est-german avea în plan iniţial să facă un punct de trecere al frontierei şi aici. Dar vest-berlinezii care îi huiduiau de pe margine pe cei care construiau zidul, plus simbolistica locului i-au făcut să adopte o soluţie mai drastică: au înconjurat Poarta de zid. Au făcut din ea un simbol şi mai puternic al diviziunii. Azi, bulevardul care duce la Poartă dinspre Est este un loc care freamătă. În ce era altădată zona moartă, e plin de cafenele, hoteluri, lume. Un paraşutist american şi un soldat sovietic stau la pozat cu turiştii, statui vii de ofiţeri nazişti, britanici, americani fac gesturi majestuoase cînd aud că le-ai aruncat bani în cutiuţele din faţa lor. În fine, soldatul care mi-a dat permisul de trecere şi ştampilele. Apoi Poarta. Care e exact ca în poză, dar nu mai are acea tristă izolare. După ce zidul a dispărut, nemţii au ales soluţia de a umple spaţiul, într-un fel de frenezie a construitului, un fel de frică faţă de locul gol. Poarta Brandenburg este acum sugrumată de clădiri colţoase din beton şi sticlă, care se opresc la doar cîţiva metri de ea. De ce nu or fi ales să lase spaţiul liber, să o lase să respire? În fine, poate că e mai bine aşa, pînă la urmă o poartă trebuie să fie o trecere, trebuie să treci pe sub ea, nu să o ocoleşti. Am trecut în Vest. Anunţuri mici pe stîlpi spun că odată trecea un zid exact prin acest loc. Tocmai acum trece o coloană de Trabanturi. Scrie pe ele "Trabant safari". Par de jucărie. Peste stradă, cruci agăţate de un gard. Sînt doar cîteva. Nişte broşuri în cîteva limbi străine exprimă protestul unei organizaţii pentru că memorialul vechi a fost dărîmat. Sînt şi poze: peste o mie de cruci " numărul real al oamenilor împuşcaţi la Zid " dominau piaţa în care mă aflam. O fi fost prea mult pentru trecători şi turişti? Cît să plîngi morţii în mod corect? Organizaţia spune în cuvinte dure că statul german a ales să-i ignore pe eroi, au pus betoane peste cruci. Am aceeaşi senzaţie. Au ales să şteargă urmele printr-o frenezie a construirii. De parcă Zidul ar trebui să rămînă doar în memorie, şi memoria nu rezistă. Au construit de parcă ar trebui ca peste 20, 40 de ani oamenilor să li se pară greu de crezut că aici a fost un zid. Poate peste 2000 de ani va fi doar o ipoteză academică: conform unei teorii dezvoltate de nişte cercetători scoţieni, cu două milenii în urmă Berlinul era traversat de un zid. Teoria este însă infirmată de urmele de construcţie de la faţa locului. În dreapta Porţii Brandenburg este Reichstag-ul. O altă clădire pe care o ştii fără să ştii că o ştii. Parapetul care coboară din centrul clădirii spre cele două margini. Aici mă ascundeam de gloanţele naziştilor care trăgeau din clădire. Am mers pe burtă în spatele acestui parapet şi apoi am sărit din crater în crater pînă am ajuns la coloanele impunătoare din faţă. Jocul era Call of Duty, iar eu eram soldat sovietic. Nu pot să-l uit pentru că e singurul shooter pe care l-am terminat. Coada de turişti se întinde mult dincolo de parapetul care mi-a salvat viaţa virtuală. O broşură distribuită printre turişti, să nu se plictisească la coadă, spune că acum e sediul Parlamentului, sediul deciziilor democratice. Să-l văd pe ăla care face un shooter interesant din aşa ceva! Cobor spre rîu. Graniţa făcea aici o formă de U, cu zidul închizînd rîul pe ambele maluri. Peste fosta graniţă au construit acum un pod pietonal, ca simbol al unificării. E majestuos, îi lipseşte însă emoţia podurilor umane, e prea băţos. Nu mă omor după clădirile moderne. Mi-e frică să generalizez după ce am bătut la pas Berlinul doar două zile, dar am impresia că Estul s-a păstrat mai bine în centru. Berlinul de Vest se vrea un triumf al noii arhitecturi a anilor ’60-’70: funcţională, seacă, betonată, unghiuri drepte, sticlă. Estul are în centru un aer de capitală veche, mult mai multe clădiri clasice, acum refăcute şi vopsite. Să fi salvat sărăcia comunismului mai mult din patrimoniul arhitectural decît furia imobiliară a capitalismului de acum cîteva decenii? Nu ar fi singurul caz, în fond Bratislava sau Budapesta, să nu mai zic de Praga, s-au salvat mai bine decît Bruxelles-ul. Poate greşesc, nu mă pricep. Plimbîndu-mă pe bulevardul Bismarck am găsit Opera Germană. O clădire oribilă. Un cub agăţat pe nişte piloane. E urîtă, neagră, pustie în noapte. A doua zi aveam să găsesc în Est Opera de Stat. Două companii de operă avea Berlinul în 1945, una a rămas în Vest, alta în Est, ambele clădiri distruse aproape complet. Cea din Vest a fost complet reconstruită şi aşa a apărut cubul sinistru. Clădirea din Est a fost refăcută din ce mai rămăsese şi e splendidă: coloane romane, stil clasic, faţadă lucrată cu migală, lumea freamătă în jurul ei, chiar şi în noapte. Lîngă operă, Bebelplatz, largă, apăsătoare. Aici au ars naziştii cărţile. În centrul ei, lumina iese din beton printr-un pătrat. Te uiţi în jos şi nu vezi nimic, doar rafturi goale de bibliotecă. E impresionant. Pe Under den Linden e trafic mult, dar cuminte. Universitatea Humboldt freamătă. Insula muzeelor şi catedrala te aşteaptă. Cine mai are timp de Zid? Care zid?

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mall-ul din Cotroceni şi oceanul IMAX 3D
"Garibaldi se opreşte din nesfîrşitul rond de pază pentru a atrage o femelă cu graţiosul dans de curtare....

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase peşteri din munţii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turiştii care ajung în munţii Hunedoarei pot vizita o mulţime de peşteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
Şoseaua pierdută în munţi, plânsă de localnici: „În scurt timp nu o să mai admirăm peisajul minunat” VIDEO
Doar o parte din şoseaua care se afundă în munţi, pentru a lega Valea Jiului de Băile Herculane, a fost finalizată. Localnicii se plâng de starea drumului naţional.
image
O influenceriţă urmărită de milioane de fani, acuzată că şi-a ucis iubitul. Tânăra mai fusese arestată pentru că l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, în vârstă de 26 de ani, este o influenceriţă şi model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestată pentru crimă, după ce şi-a înjunghiat mortal iubitul, în timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.