Un ''21-22'' tot mai etern

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

După 40 de ani de la invadarea Cehoslovaciei - atît cît durează o ieşire din pustiu - îl sun pe un prieten care, la 60 şi ceva de ani, pleacă pentru prima oară în Spania, ca turist, avea pe atunci 22 de ani, încă mai ştie cine au fost Dubc¡ek, Smîrkovski, generalul Svoboda, Brejnev, Suslov şi Mikoian, nu e tipul care să-şi fi construit castele în Spania, va bate acolo, cum îl cunosc, toate muzeele, glumim pe larg, "Radule, ai putea să-mi fii tată...", îi urez drum bun, apoi mă gîndesc că nu am văzut niciodată Prado, Praga, o singură dată am ajuns la Bratislava, în ’69, iarna, în drum spre Viena, turist, pe mai toate casele satelor se mai vedea, sub zăpadă, cuvîntul "Svoboda", mi-am cumpărat de la Viena un L’Express francez, la un chioşc din faţa catedralei Sfîntul Ştefan, am stat 8 ore, dintre care una în Café Mozart, era 21 decembrie, ziua naşterii lui Stalin şi a morţii lui Labiş, ne-am întors pe la Borş unde un ofiţer de grăniceri ne-a întrebat de cum a urcat în autocar: "Cîţi din cîţi?" şi i s-a răspuns adevărul: "Toţi din toţi!" şi el s-a crucit, ca peste un an, la Frankfurt, cumnatul meu să-mi ţipe: "Cum de nu ne-ai sunat? Veneam să te luăm kein Problem!", totuşi, după 40 de ani de la invadarea Cehoslovaciei, mă gîndesc că nu am văzut niciodată Parisul, Londra, Berlinul, căci şi aici sînt johannstrausian, adică rău la drumuri, anxios la plecări, veniri, la gări şi aeroporturi, dar asta nu mă supără, cît faptul că de cinci zile nu avem lift şi 10 etaje zilnic nu mi se par chiar o cură de sănătate, la o vîrstă cînd constat că cei mai mulţi colegi de redacţie nu ştiu exact cine au fost Dubcek, Smîrkovski, generalul Svoboda, nici Brejnev, nici Suslov şi a le povesti ce s-a întîmplat la Cerna-pe-Tisa, care a fost diferenţa dintre Husak şi Liehm, ce unea Asul de pică al lui Forman de Lumina intimă a lui Passer şi Gluma lui Kundera, cum mi s-a repartizat, ca soldat instruit, o fereastră a Casei Scriitorilor de unde să trag cu puşca în caz că intră sovieticii în Bucureşti (de la Marius C. la Andrei M. şi Stela G. s-ar bate din gene ca la o glumă de bucureştean dus cu pluta...), dacă le-aş nara oricît de postmodern toate acelea, m-ar considera, în fericita lor ignoranţă, un tătic ticăit, un bunic siropos, un butic plin de amintiri, ceea ce nu înghit fiindcă sînt un nuvelist, un ficţionar, şi noi, aceştia, nu avem vîrstă şi nu luăm produse care ne-dau-şansa-la-noi-amintiri, de inde non philosophare, ci ideea că după 40 de ani de la invadarea Cehoslovaciei să-i scriu fiului meu inexistent din Groenlanda, măcar pentru a-l felicita cu prilejul făuririi sale - nu a naşterii... - în noaptea aceea de 22 august 1968 cînd am fugit din Bucureşti, cu inexistenta lui mamă, să nu mai răspund telefoanelor de la buni prieteni şi confraţi care insistau să intru cu ei în partid după cuvîntarea lui Ceauşescu şi - sub apăsarea Budapestei ’56, a acelui "noi, nu, niciodată noi nu..." al lui Labiş - ne-am urcat într-un tren şi am coborît undeva, după Comarnic, nimerind la un cămin curăţel de ceferişti cu o cameră clar obscură pentru oaspeţi. Decît să intru în partid, am optat pentru libertatea de a intra în camera aceea, a fost interpretarea mea modernistă la Educaţia sentimentală a lui Flaubert, Frédéric Moreau pe Valea Prahovei, deşi ea nu era chiar doamna Arnoux, dar nici ce se întîmpla nu mai avea nimic cu utopia mea dintotdeauna fără de partid; nu i-am dat niciodată fiului meu inexistent "Educaţia sentimentală", nu i-am vorbit vreodată de Dubcek, Smîrkovski, Brejnev şi Suslov, el mi-a refuzat cărţile pe care i le-am trimis în Groenlanda (1984, Zero şi infinitul, Armata de cavalerie), nu-l interesează educaţia mea sentimentală, aşa i-a spus mamei sale cînd s-au întîlnit în vacanţă la Rejkjavik1, iar ea m-a conjurat să nu-mi mai justific în faţa lui pierderea utopiilor noastre, oricît ar fi devenit, în întruchiparea lor, de negre (permiţînd azi apariţia altora, roz-bombon, ca aceea a unui neoliberalism decent) Dar pot să nu-i scriu nimic cînd face 40 de ani de la noaptea conceperii lui, exact în noaptea aceea cînd "totul s-a terminat", precum i-a spus, butonînd radioul între Praga şi Bucureşti, un bătrîn marxist antistalinist fiului său de 12 ani, atunci, azi strălucit conservator liberal creştin? Să-i trimit băiatului meu inexistent cronicile la Stan şi Bran, Chaplin, Nanuk eschimosul...? Ştiu că-i plăceau... Sau să-i povestesc Asul de pică al lui Forman?2 Ar înţelege aluzia la veşnica actualitate a relaţiei dintre tată şi fiu? Să-i mai fi povestit cîndva Asul de pică? Da’ ăştia mari de azi, de la Studiourile din Moscova, Hollywood, Beijing, de ce ne dau fără jenă, fără să se scuze, Actualităţile văzute acum 40 de ani, schimbînd doar decorul, geografia, mutînd Praga între Tbilissi şi Tskhinvali, între Lhasa şi Belgrad, modificînd uşor sonorul: "Voi vorbiţi, cei care aţi bombardat Serbia?" "Voi vorbiţi, după ce aţi bombardat Cecenia?" (Marius C., Stela G., cunoaşteţi ancestrala replică sovietică la adresa americanilor: "Voi vorbiţi, care linşaţi negrii?") Să nu fie suficienţi 40 de ani pentru a ieşi din pustiul fierbinte al războiului rece? 1.

2. Decizia, în numărul viitor, în funcţie de situaţia internaţională.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Gîndeşte altfel
Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.
Odă  jpeg
Odă
E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)
Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.
Odă  jpeg
Un moment graţios
Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu
Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.
Opiumul şi terorismul jpeg
Opiumul şi terorismul
Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)
Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.
Odă  jpeg
Încă o decepţie la zi
Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.
Unde dispar fetiţele? jpeg
Unde dispar fetiţele?
Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare
Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima
Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.
Hendrix & Page  jpeg
Hendrix & Page
N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi
Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“
Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trădători, deviaţionişti şi alte lepre
Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi
Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu
Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Eugenia! Eugenia!
…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un aspect al sărăciei
Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De ce n-au oamenii blană?
Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza euro văzută din ţara $
În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma
Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O intensă dezbatere sufletească
Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Uichendist pe Kalinderu, Buşteni
Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.