Tracţiune integrală
4AWD este "prima revistă de 4x4 din România". Un titlu care sună de-a dreptul macho. Poate că n-ar fi de prisos să explicăm (poate mai ales pentru doamne) că "4x4" se referă la maşinile care au tracţiune pe toate cele patru roţi motoare. Adică trag toate patru, faţă de numai două, la maşinile obişnuite. Este vorba în special deci, despre maşinile de teren, mult iubite în România după Revoluţie (în ciuda preţurilor). Şi asta pentru că drumurile noastre sînt cum sînt, dar mai ales pentru că maşinii i se acordă încă, în bună măsură, valoare de prestigiu şi e privită mai puţin din perspectiva necesităţii. În ţara lui "Ştii cine sînt eu?", aşa cum zicea un titlu mai vechi din Dilema, era musai ca asemenea maşini să aibă succesul pe care chiar l-au şi avut. O ţară cu destule străzi desfundate, care au de-o parte şi de alta vile impresionante, în ale căror garaje tronează la fel de impresionante "4x4". Drumul e public şi nu interesează pe nimeni, dar maşina e personală şi trebuie să facă faţă nenorocitului de drum. Un occidental se întreba odată de ce oamenii aştia nu pun mînă de la mînă să-şi asfalteze uliţa şi apoi să-şi cumpere, în loc de jeepuri, maşini cel puţin la fel de scumpe, dar mai delicate, gen Porsche, Ferrari, Bentley şi aşa mai departe. Poate pentru că ei înşişi sînt mai degrabă nişte "4x4", neîmpăcaţi încă prea bine cu starea bipedă "2x4". Ceea ce nu înseamnă însă că maşinile "4x4" nu sînt interesante. Iar surpriza a fost că şi revista dedicată acestor maşini e cît se poate de serioasă, adresată mai degrabă celor pasionaţi de aşa ceva, decît celor care-şi plimbă burţile în ele, într-o pură nesimţire. Publicaţia a ajuns deja la numărul 9. Şi în ea poţi descoperi, cu o bucurie aproape copilărească, despre cum poate ajunge o maşină în vîrful muntelui (chiar şi pe zăpadă) sau poţi urmări un test comparativ între un Touareg, un Cayenne, un Range Rover şi un Mercedes G55 AMG. Înşişi autorii testului recunosc că pentru cele mai multe asemenea maşini "singura provocare off-road va rămîne probabil panta de la ieşirea din garaj". Cu toate astea, maşinile sînt făcute pentru condiţii mult mai grele. Se mai face vorbire în revistă şi despre serioasa maşină Subaru care ştie să iasă din "virajul care varsă". Fascinantă poate fi chiar şi povestea IMS-ului, bătrîna maşină militară despre care nu toate amintirile noastre sînt chiar plăcute. Afli, de exemplu, că motorul acestei maşini pornea la apăsarea unui simplu buton, adică aşa cum pornesc astăzi maşini foarte scumpe şi sofisticate. Mai e şi povestea unui Volvo de teren T21, din anii '50, numit porcul mistreţ, reconstruit în zilele noastre de o firmă germană. Un monstru, pe cît de urît, pe atît de nostim, numai bun să te duci cu el la teatru şi să ocupi trei locuri de parcare. În sfîrşit, există şi un reportaj de pe drumurile, cu asfalt şi fără, ale Bucovinei. Interesant e că publicaţia nu face niciodată rabat de la linia editorială, vorbind adică de vreo maşină "2x4". Specializarea e totală. Un lucru care ar fi poate necesar şi în alte domenii ale jurnalismului. Şi ar mai trebui spus că, aşa cum cucoanele au dreptul şi bucuria la reviste despre rujuri, "diete cu cartofi", bureţi de baie, vedete şi alte tîmpenii, au şi bărbaţii dreptul la o revistă serioasă şi adevărată, de "4x4". (A. M.)
