Poliţie şi jurnalism
Foarte multe publicaţii se nasc şi trăiesc în scumpa noastră patrie. Numai una e chiar Pentru Patrie, revistă editată de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. O publicaţie a poliţiştilor, pentru poliţişti, cu multe poze cu poliţişti, scrisă de poliţişti. Cel mai recent număr publicat pe Internet are pe prima pagină o asemenea fotografie, frumos colorată, cu un cîine poliţist în timp ce e antrenat de un instructor în uniformă albastră de poliţist. Titlul este "Tikana, spaima infractorilor". Dar la asta mai revenim. Editorialul, semnat de redactorul-şef n-are însă absolut nimic de-a face cu vreun cîine. El doar îl înfierează pe un "biet profesor de liceu", probabil imaginar, căci nu i se dă numele, pentru vina de a-l fi denigrat pe matematicianul... Grigore Moisil. Ce i-ar mai fi plăcut lui Moisil să citească aşa ceva! Autorul pomeneşte ceva şi de Grigore Gheba (cel cu celebrele culegeri), de Legea lui Ohm şi chiar de Einstein. Într-un număr anterior, un editorial sub aceeaşi semnătură ajunge chiar în sfere şi mai înalte. Vorbeşte despre Terra privită din Cosmos şi despre "Fiinţe umane. Cele mai evoluate dintre vietăţile Terrei". Printr-un artificiu stilistic, coboară apoi direct la sindicatul poliţiştilor. Ideea fiind că nimeni nu s-ar fi gîndit, în urmă cu un deceniu, că va exista aşa ceva pe Terra. "Cine gîndea că poliţistul va avea un program de opt ore sau că va avea şi dreptul la plata orelor suplimentare?!" - continuă autorul. "Oare ce repere mai rămîn stabile într-o societate în continuă schimbare?" - se întreabă tot el. Ce-ar fi să ne întrebăm mai departe, în acelaşi spirit, cine (se) gîndea că în mileniul trei, la aproape 20 de ani de la ieşirea din comunism şi la un an de la aderarea la Uniunea Europeană, vor mai fi în România reviste plătite de ministere (cu bani din bugetul public) care să-şi laude activitatea şi propriii şefi. Potrivit jurnaliştilor de la Evenimentul zilei, revista amintită costă aproximativ 50 de mii de euro pe an iar inspectoratele judeţene de poliţie ar fi practic obligate să se aboneze la ea. Tot aceiaşi jurnalişti au constatat că unele texte din această revistă ar fi furate de pe Internet. Şi asemeni celor de la Evenimentul zilei, parcă nici eu nu m-aş abţine să dau un citat dintr-un editorial semnat, de această dată, de o doamnă. Zice aşa: "Schimbările strategice nu vin de la sine. Rosturi înţelese, neînţelese sau neînţelese pe deplin impun răsturnări de istorie, istoria însăşi arătîndu-se surprinsă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de transformările pe care le suportă. Rînduieli considerate intangibile sînt răsturnate, ca într-un joc de puzzle unde aparentul imprevizibil îşi spune cuvîntul. Sîntem martori, mai mult sau mai puţin activi, la un proces de reaşezare a istoriei". Cu alte cuvinte, reforma asta ne-a zăpăcit de tot, dragi tovarăşi, mai ales de cînd a intrat chiar şi în denumirea ministerului nostru. Dar dacă editorialele sînt punctul sensibil al revistei, în rest mai găseşti lucruri de citit în tren. De exemplu, despre cîinii poliţişti antrenaţi la Sibiu să prindă răufăcătorii. Cică unii ar mirosi cînd ceva nu e în regulă şi i-ar trage după ei pe agenţii cu care patrulează, pînă la aşa-numitul loc al faptei. Pe de altă parte, se spune în articol, uneori e mai uşor pentru un poliţist să potolească un scandal dintr-un bar, dacă e însoţit de un cîine. Se pare că oamenii răi s-ar teme mai tare de cîini decît de poliţişti. Poate şi pentru că nu există bancuri cu cîini poliţişti. (A. M.)
