Partidele parlamentului meu personal

Publicat în Dilema Veche nr. 250 din 2 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Alegerile de duminică - blocate obsesional între o dreaptă şi o stîngă la fel de false şi stupide într-o ţară care nu cunoaşte, în incultura ei politică, decît sentimentul românesc al fiinţei antiguvernamentale - mă instigă cumva să dau în vileag ce se întîmplă în democraţia mea interioară; nu ţin să fiu exemplar, ci doar să mă manifest, pentru o dată la patru ani, transparent, sincer ca un cetăţean care nu cunoaşte decît o singură poruncă: oneste bibere! Am şi eu un parlament personal în care - ca în SUA, cea mai evoluată democraţie - de zeci de ani lumină sau beznă, domină două partide pe care le pot numi liniştit, istorice: PARTIDUL BUNEI DISPOZIŢII (PBD) şi PARTIDUL RELEI DISPOZIŢII (PRD). Ele nu alternează armonios la putere, ba dimpotrivă, dar în afara lor nu-mi pot concepe existenţa. Ele se afirmă prin alegeri în fiecare zi, ca Judecata de Apoi, ceea ce le (şi îmi) asigură dinamismul şi liberpansismul. Mai mult sau mai puţin riguroase, ele au o vigoare şi o imaginaţie care exclud plictisul - pericolul mortal în viaţa oricărui partid. Fără a se urî violent şi vulgar, ele se antipatizează "mai" permanent decît orice revoluţie, dovedind zi şi noapte - fiindcă, într-adevăr, ele lucrează "24 din 24" - că antipatia e şi în politică mai profitabilă decît ura lipsită de orizont. Un minimum de ideologie şi de eleganţă - mă rog, atît cît poate suporta un partid... - le fereşte să se declare totalitare, dar asta nu înseamnă că nu au porniri dictatoriale pe care eu, personal, le resimt din cap pînă în picioare. Sînt zile, săptămîni, dar şi minute şi secunde, cînd PBD-ul, zdrobitor de majoritar, mă face să-mi pierd minţile de bucuros ce sînt, dîndu-mi o euforie, aproape caraghioasă, în mişcarea mea printre lifturi, nacele şi iluzii spre ţelul suprem: masa de scris. Nu mai puţin dur resimt o venire la putere a PRD-ului într-o proporţie de 95-96% (il y a des jours comme ça...), ceea ce-i permite să dicteze, fără ordonanţe de urgenţă, instalarea unor stări catastrofice de scîrbire. Aş fi însă un măgar dacă aş reduce viaţa parlamentului meu doar la aceste momente schematice, cînd cele două partide deţin o majoritate confortabilă şi paralizantă. Puseurile dictatoriale sînt şi ele supuse vremelniciei. La nici o Judecată de Apoi nu voi declara că am trăit sub dictatura îndelungată a Bunei sau Relei Dispoziţii. Nici vorbă - aş exagera. Mai mult: trebuie să recunosc că alternanţa lor la putere îmi oferă cel mai captivant spectacol de cînd posed o conştiinţă deliberativă. Ele pot intra într-o criză de autoritate dintr-un nimic, dintr-un te miri ce: Partidul Bunei Dispoziţii poate cădea dintr-o emoţie articulată pe ficat sau bilă, deschizînd calea unui triumf pentru PRD. Imediat, un EKG bun este capabil să răstoarne domnia PRD-ului. O sărutare ratată, o îmbrăţişare neaşteptată, o privire în plus sau minus, sume de bani căzute din cer sau intrate în pămînt, telegrame şi telefoane de bine sau rău, persoane şi amintiri fulgurante, obiecte oarecari ca: un pămătuf, o broască Yale, un pantof, un pulover (che mi hai dato tu...), o groază de melodii (de la "Fata şi moartea" lui Schubert pînă la "Hora în căruţă") - toate intră în jocul acesta democratic şi trepidant al parlamentului meu intim, care, ţin să precizez, nu va fi niciodată transformat într-un Pantheon. Se mai întîmplă ceva interesant: partide mari, istorice, emanaţii ale unui întreg popor de sentimente, PBD-ul şi PRB-ul nu pot acţiona şi guverna fără sprijinul unor partide ceva mai mici, dar cu o pondere esenţială, cam în genul liberalilor germani care, cu 5-7%, făceau şi desfăceau guvernele socialiste sau creştin-democrate. Astfel, în democraţia mea personală, acţionează, se agită, fac propagandă, au audienţă şi un cuvînt de spus partide ca: acela al melancolicilor gravi şi serioşi (cel mai popular), al invidioşilor extremi şi moderaţi, al egolatrilor inflexibili, al generoşilor incondiţionali, al inocenţilor radicali, al frivolilor pragmatici, al fraierilor asumaţi, al indiferenţilor intermitenţi, al bonomilor dezinvolţi, al abisalilor superficiali, al exasperaţilor idealişti, al rezonabililor incandescenţi. Forţa şi succesul lor se măsoară după capacitatea fiecăruia de a influenţa jocurile Bunei şi Relei Dispoziţii. De nenumărate ori, ele au participat la guvernările uneia sau alteia, au intrat în alianţe şi compromisuri, chiar în "monstruoase coaliţii". Au existat guverne Bine Dispuse care s-au sprijinit decisiv pe votul exasperaţilor şi frivolilor, după cum guverne ale Relei Dispoziţii au rezistat mulţumită rezonabililor şi generoşilor; am urmărit dezbateri parlamentare în care moţiuni de cenzură prezentate de PRD şi susţinute de bonomi şi fraieri nu au răsturnat PBD-ul fiindcă indiferenţii, tocmai ei, au fost împreună cu abisalii de partea celor Bine Dispuşi. Personal, am trăit momente intense - de la amuzament la sfîşiere lăuntrică -, dar, pentru acest spectacol, dacă sînt onest, nu pot spune că am plătit un preţ exorbitant. Personal, ca spectator, cronicar, martor, parte şi întreg (simultan şi alternativ), aştept măreaţa criză cînd PBD-ul şi PRD-ul vor fi silite să formeze un guvern de uniune şi interes raţional, perfect compatibil cu interesul naţional, consacrînd coexistenţa şi egala lor necesitate de care pînă azi, orice s-ar zice, nu au fost conştiente. Personal, cred că... Totuşi, ce înseamnă "personal"? Mă slujesc de o definiţie dată mai demult, în Cişmigiu, de un domn distins, unei doamne distinse: "Dragă, am ceva la ficat, mă ţine un astm, mă trezesc dimineaţa anchilozat şi nici eu personal nu mă simt prea bine". Acest articol a apărut exact pe 26 noiembrie 2004. După patru ani bătuţi pe muchie, îl reiau - aşa cum există reluări la orice studio TV! - găsindu-l nu numai la zi, ci şi întru totul corect şi incorect politic, adică exprimîndu-mă integral şi milimetric.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Gîndeşte altfel
Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.
Odă  jpeg
Odă
E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)
Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.
Odă  jpeg
Un moment graţios
Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu
Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.
Opiumul şi terorismul jpeg
Opiumul şi terorismul
Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)
Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.
Odă  jpeg
Încă o decepţie la zi
Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.
Unde dispar fetiţele? jpeg
Unde dispar fetiţele?
Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare
Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima
Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.
Hendrix & Page  jpeg
Hendrix & Page
N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi
Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“
Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trădători, deviaţionişti şi alte lepre
Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi
Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu
Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Eugenia! Eugenia!
…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un aspect al sărăciei
Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De ce n-au oamenii blană?
Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza euro văzută din ţara $
În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma
Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O intensă dezbatere sufletească
Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Uichendist pe Kalinderu, Buşteni
Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.