Oraşe ideale
Campania electorală pentru Primăria Capitalei a început cu stîngul: nu pe idei, nu pe proiecte s-au dus cele mai aprige bătălii, ci pe candidaţi. Nici un partid nu a produs pînă acum măcar o listă scurtă cu priorităţi, nici un candidat nu a venit cu vreo idee îndrăzneaţă pentru oraş, în schimb fiecare şi-a anunţat deja victoria. În acest timp, oraşul are nevoie urgentă de soluţii pentru deblocarea traficului, de parcări, de spaţii verzi, de hotărîri care să pună capăt distrugerii patrimoniului, de un proiect urban coerent, de cîte şi mai cîte... Revista Igloo nu şi-a propus să se implice direct în această campanie electorală. Dar nici nu stă deoparte: publicaţia de "habitat & arhitectură" - aşa scrie în subtitlu - propune, număr de număr, articole despre criterii estetice, despre proiecte valoroase, pe scurt, despre cum să creezi un mediu urban plăcut. În editorialul din numărul 75, Bruno Andreşoiu face un "Recviem pentru litoralul românesc". Directorul publicaţiei deplînge consecinţele urbanizării excesive şi ale construirii haotice din zona Mării Negre. "Îngrozitor e un cuvînt mult prea uşor pentru ceea ce se întîmplă acolo, gravitatea lucrurilor depăşind cu mult nenorocirile similare din periferiile oraşelor. Dezastrul este total, iar efectele colaterale ale acestei catastrofe urbanistice şi estetice nu vor întîrzia să se facă simţite. Imaginaţi-vă o enormă mahala în buza plajei pe care se construiesc haotic case de toate dimensiunile, înghesuite unele în altele, fără străzi sau orice alte spaţii publice, şi o să vă apropiaţi puţin de realitate. (...) Catastrofa este în primul rînd una politico-administrativă, cea arhitecturală fiind doar consecinţa logică a acesteia." Pornind tocmai de la dezumanizarea peisajului urban - dar de această dată, e vorba de Capitală -, Igloo a lansat şi un concurs de design şi urbanism adresat arhitecţilor (sau studenţilor-arhitecţi) prin care speră să adune cît mai multe idei de "locuire" prietenoasă. Dar nu atît de politici urbane e vorba în Igloo, ci de atitudine. Revista alege, din tot ce se construieşte, cele mai interesante proiecte şi le prezintă în articole ample, bine ilustrate cu schiţe şi fotografii: centre de afaceri, locuinţe, sedii de firme, clădiri industriale... Dacă ar fi să ne luăm după aceste articole, trăim în cea mai bună lume posibilă: sînt case frumoase, cochete, minimaliste, cu amenajări plăcute şi funcţionale, cu soluţii ingenioase de folosire a energiei. Sînt case care îţi sar în ochi atunci cînd răsfoieşti paginile revistei, dar pe lîngă care poţi să treci fără să le observi: pentru că în vacarmul vizual al străzii reale de abia mai poţi distinge formele valoroase de paraziţi. Cîte proiecte de arhitectură valoroase există în România? 15? 20? Greu de spus. Dar cele care contează apar în paginile Igloo. În acelaşi număr al revistei mai găsiţi un extraordinar articol despre Biserica Doamnei, ascunsă în spatele unor blocuri undeva, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi Bulevardul Elisabeta. Alina Trufin relatează povestea acestui monument istoric şi descrie lucrările de consolidare şi restaurare. Poate e un articol prea tehnic, însă cîte reviste specializate în arhitectură sau urbanism se mai interesează şi de patrimoniu? (M. M.)
