O doamnă nu-ştiu-cum

Publicat în Dilema Veche nr. 172 din 26 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu ne iubim de multă vreme şi, avînd în vedere vîrsta la care s-a îndrăgostit de mine, nu aş spune că e o adolescentă. Prima întrebare: De unde ştiu că mă iubeşte? Fiindcă mă chinuie. Eu nu ştiu să chinui o femeie (cu atît mai puţin un prieten) - e o limită a mea cu care nu mă fălesc. Mă chinuie eficace şi inteligent prin grija ei faţă de mine: "Dacă mă iubeşti, ai grijă de tine" e sloganul ei. Oricîte se zic, e greu să rezişti la o asemenea dovadă de iubire, să nu te supui acestui şantaj copleşitor. Categoric, e obsedată de sănătatea mea. Mă biruie, îmi învinge orice obiecţii, orice suspiciuni cu care sîntem dotaţi de cînd am luat la citit un Eminescu, un Camil, un Stendhal, merg pînă la Kierkegaard... Renunţ la ironiile clasice, la scepticismul normal, îmi reprim orice orgoliu masculin, atît cît a rămas după cîteva experienţe nu aş zice nenorocite, cît edificatoare. Ştiu bine că la vîrstele noastre - a mea şi a ei - amorul nu mai e mortal, ci liniştitor. Am grijă de mine - deci o iubesc. Mă crede. E mulţumită. O zi-două e mulţumită, ca în celelalte trei-patru s-o apuce năbădăile - termen de o anume politeţe şi oarecare voioşie, a cărui insuficienţă o recunosc. Dar nu vreau să caut altul. Nu o pot vorbi de rău în absolut, să cad în melodramele bărbaţilor mizerabilişti. Mă chinuie cu năbădăile ei - încă o dată: nu se moare din asta - totuşi eu pun accentul pe ce ne uneşte şi subliniez că e cu totul carosabilă cînd e normală. Atunci discutăm - aş zice senini... - despre două probleme fără de care (după opinia şi la vîrsta mea) orice amor e nul şi neavenit: sănătatea şi mîncarea. (Nu discutăm literatură şi politică, nici despre bani, totuşi nu ne plictisim!) În viaţa mea - şi în faţa acestei expresii închid ochii ca un explorator la Pol contemplînd gheţarii însoriţi - nu am întîlnit o femeie care să lege cu atîta pricepere, uşurinţă şi elan, organic aş zice, aceste două domenii vaste. Orice pun în gură se bucură de un comentariu doct cu privire la consecinţele pe care le va avea asupra aparaturii mele interne. (Eu o numesc ţevărie - la care ea, nu lipsită de poezia obiectelor, surîde îngăduitoare.) Altminteri, e severă în tot ce ţine de lungul drum al oricărui aliment din aparatul bucal spre cel cardiac, renal (niciodată nu a acceptat inocentul meu calambur: "Înainte de tine, am iubit o doamnă de Renal...") şi digestiv; îmi explică pe îndelete destinul oricărei salate, fripturi sau tocăniţe, al fiecărei supe de lobodă sau dovlecei, ajunse în măruntaiele mele, în stomac, pancreas sau bilă. Pe îndelete şi stăruitor. E o manie a ei, dar, repet, cu totul suportabilă cînd ştiu că vine din iubire. Nici ea nu mănîncă orice (are oroare de dulciuri...) şi de aceea ieşim rar la restaurante, preferînd senvicele dimineaţa şi seara, un grătar demn şi ascetic la prînz, sălăţele abundente, cîteva felii de pîine cîntărite riguros, hai, un iaurt, două. Fireşte că am slăbit, dar în zilele ei normale nu are obiecţii, ba mai mult, emite învăţături de minte: "Orice kilogram în minus e un an în plus!". Cum ar cînta Aznavour: "E irezistibilă!". Dacă îi replic cît de cît că mamei mele nu-i plăcea să mă vadă slăbit, obiectează cu un accent uşor senzual: "Nu sînt mama ta!". (Atenţie, niciodată nu se interesează de soţia mea sau de fostele amoruri.) Eminescian vorbind, e o femeie-altfel-nu-ştiu-cum. Ştiu însă cum e în zilele cînd o apucă, repet, năbădăile sau, mai dur, nebuniile. Atunci sare în sus, mă priveşte încifrat, sinistru, mă sperie, mă bagă în boală, i-o spun, nu aude, încerc să fiu aznavourian şoptindu-i: "Tu exageres...", nu are un minim humor şi mă sileşte să-mi aduc aminte, tot fără humor, căci mi-l seacă, de lozinca unui bun prieten, bărbat care ştie ca şi mine ce e un divorţ: "Relache, trebuie spus un Ťnu» hotărît femeilor: sînt nebune!". O, desigur, îi trece - nu zic că repede - şi peste cîteva zile revine (cu neobrăzare, poate, însă mă tem să i-o spun...) la tangoul ei: "Dacă mă iubeşti, ai grijă de tine!". Prieteni serioşi - cîţiva o cunosc, dar nu sînt gelos - m-au sfătuit să n-o mai văd zilnic: "De două ori pe săptămînă e suficient, e foarte instabilă şi stresantă..." Nu, nu prea sînt în stare. Nebuna mă obsedează. Sigur că viaţa mea nu cunoaşte vara tîrzie a bătrînului Jolyon Forsyte, dar absenţa Miuţei m-ar angoasa. Plus că nu ştiu să alung o femeie. Fără ea ţevăria mea ar fi rece, nu aş mai şti dacă ce mănînc e sănătos sau nu şi fără sănătate degeaba faci din viaţă, dîndu-te mare artist, un joc secund. Nu, n-o pot lăsa. De altfel, ţin minte precis că Miuţa - aşa o diminutivez, o cheamă de fapt Glicemia, Glicemia P., după numele de familie al doctorului P. care ne-a făcut cunoştinţă în urmă cu 9 luni, exact cît poate dura naşterea şi a unui amor -, ţin bine minte că ea a lăcrimat într-o seară cînd l-a auzit pe Brel cu acel Ne me quitte pas. Atunci i-a apărut pe obraz o lacrimă cît un bob de sînge extras din deget. Dacă, în definitiv, doamna G. e o sentimentală...?

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Gîndeşte altfel
Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.
Odă  jpeg
Odă
E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)
Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.
Odă  jpeg
Un moment graţios
Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu
Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.
Opiumul şi terorismul jpeg
Opiumul şi terorismul
Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)
Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.
Odă  jpeg
Încă o decepţie la zi
Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.
Unde dispar fetiţele? jpeg
Unde dispar fetiţele?
Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare
Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima
Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.
Hendrix & Page  jpeg
Hendrix & Page
N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi
Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“
Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trădători, deviaţionişti şi alte lepre
Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi
Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu
Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Eugenia! Eugenia!
…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un aspect al sărăciei
Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De ce n-au oamenii blană?
Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza euro văzută din ţara $
În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma
Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O intensă dezbatere sufletească
Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Uichendist pe Kalinderu, Buşteni
Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: