⬆

Mulţumim, Lettre...

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006

Dilema veche la Timpul prezent Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Coreea de Nord a testat recent şapte rachete balistice, dintre care una cu rază lungă de acţiune. Comunitatea internaţională a privit gestul nordcoreenilor ca pe o sfidare, mai ales că tirurile balistice veneau la puţin timp după ce Iranul a început un program de îmbogăţire a uraniului. Statele Unite susţin că lansarea rachetelor cu rază lungă de acţiune de către Coreea de Nord, prin sfidarea comunităţii internaţionale, ar fi un mod de a distrage atenţia de la criza nucleară din Iran. Şi Rusia, şi Japonia au calificat testele drept o problemă de gravitate maximă: rachetele pot transporta o încărcătură nucleară. Cum a ajuns Coreea de Nord - o ţară izolată de lumea occidentală, aflată sub embargou - să producă astfel de rachete? Cum a putut Iranul - un stat la fel de izolat - să găsească resursele (tehnice, financiare, umane) ca să demareze un program nuclear? Tehnologia folosită este de origine europeană şi a ajuns în Iran, apoi în Coreea de Nord via Pakistan. Numele celui care a construit, după nişte planuri furate din Olanda, centrifugele folosite la îmbogăţirea uraniului este Abdul Quadeer Khan. Cel mai recent număr al ediţiei româneşti a revistei Lettre Internationale se deschide cu un excelent articol (semnat de William Langewiesche) despre acest parcurs. Acelaşi articol explică şi de ce politicile de neproliferare nucleară iniţiate de un stat care deţine bomba atomică (SUA) nu au cum să funcţioneze. Sau, în orice caz, nu în ţări sărace, precum Pakistanul: "A.Q. Khan a dovedit-o o dată, şi apoi de încă trei ori. Vor exista alţi Khani în viitor. Mutat în America şi scuturat de indignarea sa postcolonială, raţionamentul devine un argument nu pentru a abandona diplomaţia neproliferării nucleare, ci pentru a căuta cu stoicism o cale de a face faţă, în paralel, realităţii unei lumi în care multe ţări au obţinut bombe atomice şi unele dintre ele le-ar putea folosi". Un articol "dincolo de eveniment", bine documentat şi împănat cu informaţii interesante despre un domeniu altminteri plin de mituri şi de mister. Matei Călinescu şi Ion Vianu poartă în acelaşi număr al revistei un excelent dialog despre Avangarda într-o perioadă de pluralism stilistic: cît de "avangardă" mai e avangarda în contextul unei pieţe a artei din ce în ce mai dinamică, al unei acute confuzii a valorilor? "Eu aş vedea perioada contemporană ca pe o perioadă de pluralism stilistic, în care există diferite nişe: o nişă pentru avangardă, pentru scandal, pentru originalitate şocantă, o nişă pentru arta realistă, o nişă pentru arta simbolistă, alegorică, abstractă, nonfigurativă. Aşa că eu aş spune că perioada contemporană este lipsită de o dominantă. Existau în trecut mişcări, curente, stiluri care dădeau tonul. Acum totul e posibil pe piaţa artei, dacă reuşeşte să se impună unui grup de consumatori sau de colecţionari, dacă reuşeşte, cu alte cuvinte, să găsească cumpărători" (Matei Călinescu). La secţiunea "Comentarii şi scrisori", Stela Giurgeanu răspunde - într-un autointerviu - la întrebarea Cum am devenit reporter. O lectură plăcută şi utilă pentru redactorii Dilemei, care au aflat, în sfîrşit, aceste detalii despre colega lor. Mulţumim, Lettre Internationale!

Trecerea prin reviste

Gîndeşte altfel

Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.

Din vieaţa unui extremist de centru...

Odă

E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)

Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Un moment graţios

Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu

Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.

Eugen ISTODOR

Trecerea prin reviste

Opiumul şi terorismul

Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)

Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Încă o decepţie la zi

Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

Unde dispar fetiţele?

Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.

uichendist.ro

Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare

Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima

Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.

Radu COSAŞU

Hendrix & Page

N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi

Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“

Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

Trădători, deviaţionişti şi alte lepre

Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi

Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.

Eugen ISTODOR

uichendist.ro

La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu

Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Eugenia! Eugenia!

…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.

Radu COSAŞU

Din vieaţa unui extremist de centru...

Un aspect al sărăciei

Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

De ce n-au oamenii blană?

Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.

Trecerea prin reviste

Criza euro văzută din ţara $

În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma

Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

O intensă dezbatere sufletească

Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Uichendist pe Kalinderu, Buşteni

Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Eugen ISTODOR

Parteneri

UE Uniunea Europeana foto FMI Facebook 1200x640 webp

Modelul american aplicat în Europa. Ce ar însemna „Statele Unite ale Europei” pentru România și ce am avea de câștigat

Ideea „Statelor Unite ale Europei” revine în dezbatere într-un moment în care relația dintre Europa și Statele Unite este tot mai tensionată, iar războiul din Ucraina obligă UE să-și regândească securitatea.

Autostrada cu tuneluri din vestul Romaniei Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (43) jpg

Numărătoare inversă pe șantierul Autostăzii A1 Lugoj - Deva. Când se va vedea „lumina de la capătul tunelului mare”

Numărătoarea inversă a început pe șantierul Autostrăzii A1 Margina–Holdea, unde prima galerie a Tunelului Mare ar urma să fie străpunsă în jurul datei de 20 august. În paralel, lucrările avansează și la viaductele și pasajele noului tronson.

nava care traverseaza Stramtoarea Ormuz FOTO X

Cât petrol mai trece, de fapt, prin Strâmtoarea Ormuz? Datele administrației Trump contrazic serviciile de monitorizare

Administrația Trump și companiile care monitorizează transportul maritim nu sunt de acord asupra cantității de petrol care iese din Golful Persic, iar între datele transmise există diferenţe semnificative.

accident in brasov foto newsbv brasov png

Cine îi lasă pe șoferii cu boli grave să conducă? Un medic legist explică fisurile din examinarea conducătorilor auto

Tragedia din 11 august, de la Brașov, arată haosul din controalele medicale pentru șoferi. Legistul Cristian Păpărău avertizează că bolnavi gravi primesc aviz de condus de la medici specialiști.

Renovări fără autorizație în apartament: ce poți schimba legal și când ai nevoie de aprobarea Primăriei

Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor permite realizarea fără autorizație a unor lucrări de renovare a apartamentelor și simplifică regimul pentru intervențiile care nu afectează structura de rezistență.

Ritualul de dimineață al Oanei Roman. Ce consumă vedeta înainte de cafea? „Beau un pahar mare”

Ce obicei are Oana Roman înainte să bea cafeaua. Vedeta a dezvăluit rutina pe care o respectă dimineața„

Preţul plătit de câinii „de designer” pentru trăsăturile lor drăgălaşe. Rasele predispuse la probleme de sănătate

Rasele de câini „de designer” au fost selecționate pentru trăsături considerate „drăgălașe”, dar aceste caracteristici au venit adesea cu probleme grave de sănătate. Tot mai multe exemplare ajung acum în adăposturi, pe fondul costurilor și dificultăților de îngrijire.

Ce găsești după ce demontezi o ușă veche de pe vremea comunismului. Descoperirile unui muncitor

Lucrările de renovare în apartamentele construite în perioada comunistă pot scoate la iveală situații neașteptate, mai ales atunci când vine vorba despre instalațiile ascunse în pereți sau în tocurile ușilor.

CEO-ul care a concediat 900 de angajați pe Zoom a fost dat afară. Acum își cere postul înapoi

Vishal Garg, devenit celebru după ce a concediat 900 de angajați într-o singură ședință pe Zoom, a fost la rândul său dat afară din compania pe care a fondat-o. Fostul CEO al Better Homes & Finance contestă însă decizia, și-a angajat un avocat și cere să fie repus în funcție.

Mulţumim, Lettre...

CARICATURA SĂPTĂMÎNII

DILEMA BLOG

Parteneri