M.M... într-o <i>Traviată</i> locală

Publicat în Dilema Veche nr. 136 din 1 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă există un fenomen aiuritor - nu e cuvîntul exact, dar poate că pînă în final îl găsesc pe cel potrivit - în enorma hărmălaie morală a cazului M.M. ar fi insaţiabilul, devoratorul apetit pentru cultul personalităţii. Credeam că ne-a pierit pofta după eliberarea de Ceauşescu. Aş! Oameni serioşi, care nu-l suportau, care ziceau că mai bine le-ar cădea mîna dacă i-ar scrie numele (nu discut de cei care şi azi îl numesc, fără împleticire a limbii, "ctitorul ctitorilor") au recuperat repede, după ’89, gustul pentru odă, elanul în ditiramb, într-o hiperactivitate a superlativelor. Aşa cum are nevoie de fier, de calciu, de fosfor, mentalul nostru nu poate trăi sănătos fără exaltare, fără imnuri de slavă, fără idoli şi, pe cale de brutală consecinţă, fără blesteme, fără înfierări, fără demascări la fel de hohotitoare ca beatificarea marilor români. Ţară cu un înalt coeficient de grandomanie, ea e în permanentă criză, ca un hipodiabetic în insuficienţă de zahăr. (E clar că nu în România s-a născut cel care a formulat: "Vai de popoarele care au nevoie de eroi!".) Toate astea, repet, după ce am scăpat teferi din imbecilităţile unui cult şi el nepereche în Europa. Nu, nu tocmai teferi, dacă ne gîndim la intensitatea cu care, din ’89 încoace, s-au folosit strigăturile şi imaginile din fondul de aur, bătut în piatră, al telegramelor şi mesajelor inubliabile. Nu ştiu ca preşedintele de atunci al ţării să fi ridicat o mînă pentru a potoli mulţimile care scandau: "Iliescu apare, soarele răsare!". Nu am auzit ca preşedintele partidului de opoziţie să fi întrerupt, într-o şedinţă cu simpatizanţii săi, o frază ca asta: "Sîntem mîndri că putem fi contemporani cu dvs.", cerîndu-le să renunţe la ea. Desigur, asemenea acute s-au stins cu vremea, căci, din fericire, nu mai avem preşedinţi de strălucirea soarelui şi nici oameni politici care să ne stîrnească ceauşistul sentiment al mîndriei de a fi contemporani cu ei; au mai rămas pe burtierele OTV-ului caraghioasele mesaje ale admiratorilor de Vadim şi Becali care, după ce îi glorifică buimac ca mîntuitori ai neamului, adaugă imediat că au nevoie de o butelie, de un medicament urgent şi un număr de telefon. Cazul M.M. e de cu totul altă natură; după ’89 înregistrăm o premieră în muzicologia cultului; pentru prima oară ne e dat să asistăm la spectacolul unei indignări care aruncă personalitatea din piscul admiraţiei în abisul celei mai violente detestări. Sentimentul de bază este al unui Alfredo dintr-o Traviată locală, actul III, cînd află că Violeta l-a trădat: am crezut în tine şi m-ai înşelat!, te-am crezut o sfîntă şi nu eşti decît o păcătoasă!, am strigat "Iată omul!" şi m-ai tras în piept, te-am luat drept o rază de soare şi nu eşti decît cel mai jalnic spectacol de după ’89... În plin catastrofism sentimental şi verbal se întrezăreşte, fulgerător, o luminiţă de intelectualitate: nevoia de nuanţă. Ea e repede stinsă, într-un recitativ categoric: sîntem într-un asemenea hal că nu avem nevoie de nuanţe între femeia de serviciu de la Securitate, M.M. şi generalul Pleşiţă. E o enormitate care, ferindu-ne de orice indignare facilă, provoacă mai degrabă cuminţenia acestor întrebări: Cine v-a pus, doamnelor şi domnilor, să faceţi cultul personalităţii lui M.M.? Cum mai puteţi, după ’89, să vedeţi în vreun om politic român, fie el primul sau al doilea în sondaje, în lacrimogenie şi în rîso-filie, o rază de soare, un ecce homo? Cine v-a pus să fiţi iar fraieri şi să vă lăsaţi din nou traşi în piept? Nu, dragi prieteni (cum se zice în dulcele tele-stil), nu sînteţi aiuritori, ci de o naivitate catastrofală - termenul lui Sebastian, acum 70 de ani, şi încă în vigoare, pentru extazul lui Eliade în faţa Căpitanului. În ce mă priveşte, Mona Muscă nu m-a sensibilizat plăcut decît într-un singur sens, al cinema-ului, desigur, unicul loc unde, practic, cultul, veneraţia şi decepţiile nu mă zdrobesc. De o viaţă stau sub semnul a două "M": Mich

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Gîndeşte altfel
Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.
Odă  jpeg
Odă
E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)
Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.
Odă  jpeg
Un moment graţios
Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu
Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.
Opiumul şi terorismul jpeg
Opiumul şi terorismul
Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)
Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.
Odă  jpeg
Încă o decepţie la zi
Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.
Unde dispar fetiţele? jpeg
Unde dispar fetiţele?
Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare
Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima
Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.
Hendrix & Page  jpeg
Hendrix & Page
N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi
Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“
Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trădători, deviaţionişti şi alte lepre
Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi
Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu
Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Eugenia! Eugenia!
…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un aspect al sărăciei
Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De ce n-au oamenii blană?
Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza euro văzută din ţara $
În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma
Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O intensă dezbatere sufletească
Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Uichendist pe Kalinderu, Buşteni
Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Parteneri

Banner Dorian Popa
Dorian Popa a făcut o schimbare ce l-a întinerit. Ce dorință arzătoare vrea să i se îndeplinească până la 40 de ani: „Dacă Dumnezeu va vrea”
Dorian Popa a împlinit 37 de ani pe 7 august și este un bărbat împlinit din toate punctele de vedere până acum.
Alexandru Nazare conferinta de presa 13 august 2025  Foto Inquam photos  Octav Ganea (4) jpg
Avertisment dur de la Finanțe: Există riscul unei recesiuni reale în România. Trebuie să ne pregătim
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că România se află într-un risc major de recesiune și că semnalele au fost trase cu ceva timp în urmă, fără să se ia însă măsuri.
Adela Popescu, foto Instagram jpg
Adela Popescu, încântată de mobila din bucătăria casei de la Șușani: „Nu ne vine să credem”. De ce surpriză a avut parte vedeta
Adela Popescu trăiește o vară specială alături de soțul ei, Radu Vâlcan, și cei trei băieți ai lor, în satul natal al actriței, Șușani. Mutarea temporară la casa nou construită din județul Vâlcea le-a adus nu doar liniștea naturii, ci și bucuria de a vedea primele rezultate ale amenajărilor interioa
Raluca Turcan ministra Culturii foto Facebook Raluca Turcan jpg
Raluca Turcan se întreabă dacă USR şi PSD sunt duşmani de faţadă şi parteneri de blocaj. „România are nevoie de o coaliţie, nu de un ring de box politic”
Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă, miercuri, că spaţiul public pare dominat în ultimele zile de un schimb continuu de replici între USR şi PSD, care duce la blocarea coaliţiei şi imposibilitatea luării unor măsuri concrete.
femeie obeza jpg
Unul dintre cele mai absurde moduri de a muri: un bărbat şi-a pierdut viaţa după ce partenera sa obeză a căzut peste el şi l-a sufocat
Un portughez de 59 de ani a murit într-un mod greu de imaginat: s-a sufocat după ce partenera sa, care suferea de obezitate, a căzut peste el şi nu s-a mai putut ridica, sufocându-l.
Crin Antonescu. FOTO Inquam Photos / George Călin
Crin Antonescu îl ironizează pe Nicușor Dan după vizita acestuia în R. Moldova: „Turistul din Basarabia și suita de propagandiști”
Crin Antonescu a lansat miercuri, 13 august, un nou atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan.
suc pepene istock jpg
Cei mai mulți oameni mănâncă pepenele greșit! Cum trebuie tăiat pentru a putea consuma corect acest fruct delicios, dar și pentru a te bucura de beneficiile lui
Pepenele roșu este, fără doar și poate, fructul vedetă pe timp de vară, în țara noastră. Cu toate acestea, deși milioane de pepeni sunt mâncați în fiecare an, există câteva trucuri pe care foarte puțini oameni le știu, atunci când vine vorba despre modul în care acesta trebuie servit.
FC Botoșani suporteri jpg
Moment savuros. Un suporterul al lui FC Botoșani, vedetă după ce „le-a urat de bine” argeșenilor: „Discurs exepțional!”
FC Botoșani s-a impus în fața celor de la FC Argeș, scor final 3-1, în cea de-a cincea etapă a noului sezon de Superligă.
image png
Un avion solar a reuşit să depăşească altitudinea de 9.500 de metri. A întâlnit în zbor un avion de linie
SolarStratos a revendicat miercuri titlul de "aeronava electrică şi solară cu echipaj uman care atinge cea mai mare înălţime din istorie", după un zbor efectuat marţi, care i-a permis să ajungă la o altitudine de 9.521 de metri. Zborul nu a fost încă validat de Federaţia Aeronautică Internaţională.