Lumea într-un dreptunghi galben
Priviţi cu atenţie punctul de la sfîrşitul acestei propoziţii. Aşa arată un embrion fără trăsături proprii sau sistem nervos. Poate chiar mai mic decît un punct. Această "fiinţă" minusculă conţine însă celule care pot fi soluţii pentru tratarea unor boli precum scleroza multiplă, anemia hemofilică, leucemia etc. Numele lor? Suşă. Celulele suşă. Numărul din luna iulie a National Geographic Romania anunţă, încă de pe copertă, articolul de fond referitor la "Celulele suşă - piese de schimb pentru om". "Visul este de a lansa o revoluţie medicală în care organele şi ţesuturile suferinde să poată fi reparate - nu prin dispozitive medicale rudimentare, ca pompele de insulină sau articulaţiile de titan, ci prin înlocuitori vii, producţie proprie". Cum nici o descoperire revoluţionară nu este scutită de dispute, reacţiile din partea bisericii şi a politicienilor care consideră că embrionii au drepturi depline nu au întîrziat să apară, iar revista le menţionează. "Opozanţii" avertizează "asupra unei lumi noi, triumfaliste, cea a Ťfermelor de embrioni» şi a Ťuzinelor de clonare» pentru cultivarea pieselor de schimb umane". De ce nu se pot obţine aceleaşi rezultate folosindu-se celule suşă adulte, "celule imature ce se găsesc în măduva oaselor şi în alte organe din corpul fiinţei adulte, precum şi în cordoanele ombilicale, aruncate de obicei la naştere"? Care este diferenţa dintre celulele suşă adulte şi cele embrionare? Cine va avea cîştig de cauză: medicina, biserica sau politicienii? Răspunsurile le puteţi găsi în paginile 35-59! Andrew Meier aduce "În vizor"-ul acestui număr un subiect terifiant: "Cecenia - cum s-a ajuns aici?". Jurnalistul povesteşte cum durerea şi disperarea îi împing pe oameni la gesturi oribile: "În prima zi a lui septembrie 2004, 32 de terorişti, conduşi de ceceni, au ocupat Şcoala Medie nr.1 din Beslan, un oraş din republica vecină, Osetia de Nord. Asediul de 52 de ore care a urmat a marcat un nou record în analele terorismului. Au murit în jur de 330 de persoane, din care mai bine de jumătate erau copii". Acest articol este însoţit de o serie de fotografii menite să întregească imaginea unui ţinut "cuprins de demenţă" în care "fetele de măritat sînt încă răpite, reglările de conturi sînt sîngeroase şi lupta pentru suveranitate clocoteşte de secole". "Sub apă, ceea ce vedem noi poate fi total diferit de ceea ce văd peştii", este de părere Les Kaufman în articolul său referitor la recifele de corali, cele mai colorate locuri de pe pămînt, şi la felul în care diversele vietăţi marine percep lumina şi se văd unele pe altele. Tot în acest număr mai puteţi citi, în paginile de paleontologie, un articol care încearcă să răspundă la întrebarea "De ce erau dinozaurii barosani?". Joel Achenbach, autorul acestui articol, consideră că orice explicaţie ar trebui să înceapă cu "teoria cursei înarmărilor: unele specii de dinozaur au evoluat spre o statură mai impunătoare ca o posibilitate de a scăpa de prădători sau pentru a obţine un avantaj competitiv". Aşa arată lumea, în luna iulie, prin dreptunghiul galben! (R. P.)
