⬆

Lactate şi străfulgerări

Publicat în Dilema Veche nr. 168 din 30 Apr 2007

Dilema veche la Timpul prezent Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Economia merge bine, auzim zilnic. Iar dacă unii analişti spun că actuala creştere "nu e sustenabilă" pe termen lung, tindem mai degrabă să nu-i băgăm în seamă. Deocamdată, sîntem bucuroşi că am descoperit pe pielea noastră societatea de consum; mai încolo - "om vedea noi". Presa economică se dezvoltă şi ea. Se spune în general că e "de nişă" ori că limbajul ei e destinat doar celor care se pricep la afaceri. Greşit. Sau aproape. E adevărat că unele articole sînt mai greu de înţeles de către profani, dar orice om instruit găseşte ceva interesant de citit în revistele economice. În Business Magazin , de exemplu, un dosar semnat de Ioana Mihai povesteşte Cum a ajuns milionar Zuzu. Zuzu este un iaurt, "rudă" cu Fulga, laptele "de vacă" atît de simpatic promovat mai an. Ambele sînt produse de Albalact, o fabrică înfiinţată prin decret de stat în 1971 (cînd fiecare judeţ avea propria "întreprindere de industrializare a laptelui"), cumpărată cu un miliard în 1999, cînd avea datorii de 2,5 miliarde, şi ajunsă acum la 100 de milioane de euro capitalizare bursieră. Raul Ciurtin, directorul ei, fost medic, povesteşte convingător cum a parcurs acest traseu, iar jurnalista Ioana Mihai îl completează cu date interesante despre piaţa lactatelor, care va creşte în următorii ani cu 20%. S-ar putea să devenim un popor mai sănătos. Deocamdată - aflăm din Săptămîna financiară - iaurturile sînt abia pe locul 10 în clasamentul celor mai vîndute produse de larg consum din România, conform unui studiu realizat de AC Nielsen: 92 de milioane de euro în 2006. Pe primul loc - aţi ghicit? - sînt ţigările: poporul român, prin reprezentanţii săi vicioşi, a fumat în 2006 în valoare de 1,22 miliarde de euro. Pe locul al doilea, berea: 500 de milioane de euro s-au dus pe această băutură anul trecut. Urmează băuturile răcoritoare carbonatate (425 de milioane de euro), salamurile (170 de milioane de euro), apa minerală (160 de milioane) şi, pe locul şase, detergenţii (137 de milioane), ale căror vînzări au crescut: în 2006 am fost cu 13% mai curaţi decît în 2005. Cafeaua, ciocolata şi sucurile necarbonatate au bătut şi ele, fiecare, suta de milioane de euro. Lista celor mai vîndute categorii de produse lasă impresia că dăm o groază de bani ca să ne simţim bine, deşi ne lamentăm că ne merge rău. De-aia nu ne înţeleg străinii! Roberto Musneci, fost director la GlaxoSmithKline Romania, italian de origine, este intervievat în revista Capital şi întrebat, între altele, cît timp i-a luat pînă a înţeles România. Roberto Musneci: "Este o curbă interesantă. După şase luni, crezi că ştii totul; după un an şi jumătate, ştii că nu ştii nimic. După circa doi ani începi să ai străfulgerări. Apoi, devine o a doua natură şi ştii intuitiv ce urmează să se întîmple. Dezvolţi un fel de isteţime, care îţi spune cînd să vrei mai mult şi cînd să te opreşti". Asta este, probabil, cheia succesului pentru străini: străfulgerarea că România este "o a doua natură". (M. V.)

Trecerea prin reviste

Gîndeşte altfel

Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.

Din vieaţa unui extremist de centru...

Odă

E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)

Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Un moment graţios

Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu

Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.

Eugen ISTODOR

Trecerea prin reviste

Opiumul şi terorismul

Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)

Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Încă o decepţie la zi

Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

Unde dispar fetiţele?

Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.

uichendist.ro

Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare

Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima

Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.

Radu COSAŞU

Hendrix & Page

N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi

Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“

Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

Trădători, deviaţionişti şi alte lepre

Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi

Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.

Eugen ISTODOR

uichendist.ro

La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu

Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

Eugenia! Eugenia!

…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.

Radu COSAŞU

Din vieaţa unui extremist de centru...

Un aspect al sărăciei

Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.

Radu COSAŞU

Trecerea prin reviste

De ce n-au oamenii blană?

Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.

Trecerea prin reviste

Criza euro văzută din ţara $

În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.

uichendist.ro

Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma

Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.

Eugen ISTODOR

Din vieaţa unui extremist de centru...

O intensă dezbatere sufletească

Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.

Radu COSAŞU

uichendist.ro

Uichendist pe Kalinderu, Buşteni

Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Eugen ISTODOR

Parteneri

Ultimele zile ale lui Assad la putere. Ce s-a găsit în biroul său

Luptători rebeli și civili s-au plimbat marți prin palatului prezidențial al lui Bashar al-Assad, călcând pe afișe făcute bucăți ale fostului dictator sirian care fugise în Rusia cu câteva zile înainte.

Cum a reacționat o femeie pe care soțul a înșelat-o cu „duduia” de la cantină: „Are în jur de 60 de ani și defilează prin oraș îmbrăcată ca o tânără de 20 de ani”

Infidelitatea, din nou o problemă care duce la destrămarea relației de cuplu. O tânără de 31 de ani a povestit cum soțul său cu un an mai mare ar fi înșelat-o cu femeia de la cantina locului de muncă, ea în vârstă de 60 de ani.

Iernile de alta data Foto Facebook, Muzeul Transilvaniei, Scinteia jpg

Cum arătau iernile de altădată ale românilor: „Satele sunt terorizate de haite de lupi. Lumea arde gardurile, cine mai are”

Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.

Romania Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg

LIVE TEXT Aderarea completă la Schengen a României și Bulgariei se discută azi în Consiliul JAI

România intră în linie dreaptă spre accederea completă la spațiul de liberă circulație european. Ridicarea controalelor la frontierele terestre cu România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, ajunge joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

Au fost publicate rezultatele testărilor PISA pentru adulți: La nivel global o cincime din totalul participanților sunt analfabeți funcțional

La nivel internațional, competențele adulților în ceea ce privește alfabetizarea, alfabetizarea numerică și capacitatea de rezolvare a problemelor au stagnat sau chiar au scăzut, arată Studiul privind Competențele Adulților 2023, publicat de OCDE.

ANAF a extins sfera veniturilor pentru care trebuie depusă Declarația Unică

ANAF a pus în transparență noul model de Declarație unică (Formular 212) care va trebui completată și depusă în 2025 de persoanele fizice care au avut în 2024 venituri din chirii, investiții, tranzacții crypto, activități independente și altele.

Anamaria Prodan, nedespărțită de iubitul său, Ronald Gavril. Cum e relația celor doi! „Doi oameni dacă nu se susțin reciproc...”

Anamaria Prodan (51 de ani) și iubitul său Ronald Gavril (38 de ani) sunt nedespărțiți.

Adevărul despre plata datoriei externe în timpul lui Ceaușescu. Poporul a fost batjocorit pentru a acoperi încăpățânarea dictatorului

Considerată, mai ales de nostalgici, cea mai mare realizare a lui Nicolae Ceaușescu, achitarea completă a datoriei externe în anii 80 a reprezentat de fapt o cruntă bătaie de joc la adresa poporului român. Aceea datorie era rodul megalomaniei ceaușiste și a unei economii izolaționiste ineficientă.

Chiriile din București și Cluj înregistrează printre cele mai mari creșteri din Europa

Prețurile chiriilor sunt în creștere accelerată peste tot în Europa, iar București și Cluj se numără printre orașele din UE cu cele mai mari creșteri, se arată în Monitorul Social.

Lactate şi străfulgerări

CARICATURA SĂPTĂMÎNII

DILEMA BLOG

Parteneri