Idei în tonuri extravagante
Idei în tonuri extravagante Despre locuinţe se vorbeşte peste tot - cine nu are casă îşi doreşte una. Cine are o locuinţă vrea una mai mare sau mai frumoasă. Cine are şi e mulţumit de ea se interesează cum o poate face mai plăcută, mai în ton cu moda sau pur şi simplu mai confortabilă. De informaţie, chiar de calitate, nu ducem lipsă. Revista Good Homes, de exemplu, oferă cîte ceva din toate. Rubrica "Colecţia de toamnă", destul de diversă, cuprinde dosarul "Noiembrie violet", o pledoarie pentru tonurile decorative la modă pentru acest sfîrşit de an - "struguri şi mere", "november rain" şi "parfum de liliac": "Aceste culori intense au fost introduse mai întîi de designerii de interior care preferă o poveste cromatică extravagantă, combinaţiilor vesele şi luminoase. Metamorfoza decorativă a coincis cu tendinţa recentă de a folosi pentru interioare culori care reprezintă o declaraţie artistică şi nu mai sînt doar plăcute şi primitoare". Pe scurt, în trend sînt culorile "fanteziste", cu o singură menţiune însă - movul, verdele şi griul perlat sînt spectaculoase doar folosite corect, respectiv, într-o singură zonă a casei, contrabalansate de tonuri complementare. Nu vă aşteptaţi la pagini înecate în această nuanţă, la căzi de baie sau la piese de mobilier vopsite în violet. Stilul înseamnă proporţia lucrurilor, echilibru, contrapunct. Imaginaţi-vă doar că brunul sau negrul ar fi înlocuite cu accente de lila. Propunerile din revistă sînt, fiecare în parte, incitante, dar, în definitiv, rămîne doar o chestiune de gust. Cursul de design interior a ajuns la ediţia a IX-a. Am fost sceptică la început, dar pe parcurs m-a prins şi l-am citit cu interes, mai ales că ilustraţiile îşi îndeplinesc rolul de a ţine locul a 1000 de cuvinte. Am zăbovit mai mult pe profilul din acest număr, dedicat Monicăi Tatoiu. O discuţie interesantă despre un "puzzle în care s-au construit destine de succes", o poveste, cu uşoare accente nostalgice, despre o casă "testament": "A fost ca o împlinire a dorinţelor părinţilor noştri, de reîntoarcere la ceea ce au fost. Noi ne-am luat angajamentul să reconstruim şi pentru familia soţului meu şi pentru familia mea ceea ce au avut înainte de â45. [...] Casa asta e un testament. E împlinirea unui destin al familiilor noastre". Vedeta rubricii "Classique" este Gianfranco Colonna, un producător italian de genţi, fascinat de arhitectura medievală, pasiune care l-a convins să se stabilească şi să investească în Sibiu. "În adolescenţă, timp de opt ani, am locuit la Assisi, oraşul Sfîntului Francisc, un oraş cu un stil medieval prin excelenţă. Sibiul a fost oraşul care, instinctiv, mi-a adus aminte de adolescenţă şi m-a făcut să regăsesc liniştea şi pacea de care mă bucuram în Assisi. (...) Surprinzător pentru unii, mobila este cumpărată de aici şi restaurată. Cele mai multe piese au fost cumpărate în special de la ţigani. Aţi fi surprinşi ce afacere reprezintă mobilierul vechi pentru ei, dar şi cîte obiecte valoroase se găsesc în casele vechi, pe care, din păcate, nimeni nu le valorifică." Nu am ocolit nici măcar paginile de shopping - element comun al tuturor revistelor glossy! - şi am constatat două lucruri: produsele sînt alese cu mult bun-gust, dar preţurile sînt prohibitive. Prin urmare, ele se adresează mai degrabă celor care doar visează la locuinţa ideală, nu celor care vor să şi-o amenajeze în curînd. (R. T.)
