Diabolizarea lui Sebastian (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu o delicată grijă faţă de "cititorul inocent" al mileniului 3, cu greu egalabila sa cerbicie în cercetarea documentelor, Marta Petreu ne pune la dispoziţie - în două numere ale României literare* - un adevăr pe care îl vrea de "ultimă oră", senzaţional şi zguduitor: Sebastian are şi el un trecut deochiat! Sebastian nu a fost un înger, un martir, un persecutat, o victimă - cum de vreo zece ani ne-a lăsat s-o credem Jurnalul său celebru - ci iniţial, "la originile" sale ideologice, un ucenic al acelui diavol numit Nae Ionescu. Diabolizarea - marcă înregistrată a facilităţii cu care intelighenţia română melodramatizează orice fenomen - întrece cu mult toate obiecţiile dure de pînă acum la viaţa şi opera nefericitului Hechter (supraevaluarea lui literară, mediocritatea sa bulevardieră, ingratitudinea caracterului, absenţa incompatibilităţilor). Documentele, citatele sînt irefutabile: cît timp a fost în redacţia Cuvîntului naeionescian, timp de vreo 6 ani, între ’27 şi ’33, abia ieşit din adolescenţă, Sebastian "a fost - la fel ca mulţi colegi de generaţie - un antidemocrat pe faţă, un antiliberal înverşunat, un Ťrevoluţionar», un antihitlerist ingenios (?, de ce nu consecvent? - n. mea), un simpatizant al fascismului mussolinian, un antieuropean rece şi, complementar, un adept înflăcărat al autarhiei României". Cu "un talent îndrăcit", el a servit toate ideile diabolice ale ocrotitorului său care, la rîndul lui, s-a servit, în evoluţia spre un antisemitism deschis, de evreitatea lui Sebastian, manipulîndu-l pînă la ignorarea ei, pînă la "solidarizarea cu Garda de Fier". Aşa cum, probabil, şi-a dorit eseista, mulţi "cititori inocenţi" vor fi fost bulversaţi. Fără să fiu "un cititor inocent" al studiului ei, ştiind bine de tot ce înseamnă, în 2008, a căuta "la origini" un scriitor, a-i demasca netrebniciile scrise în tinereţe, nu mă gîndesc să iau apărarea lui Sebastian. E aşa cum scrie, decisă, Marta Petreu: "El a fost, pînă în ’33, un extremist de dreapta", cu această nuanţă tranchilizantă: "...nu a fost legionar, a fost un extremist de dreapta moderat". Nu-i voi imputa (ar fi abuziv?) că în densul fragment de eseu nu aminteşte în nici un rînd de "articolele culturale" ale ucenicului în satanism, apărute tot în Cuvîntul, tot în acelaşi răstimp, simultane cu articolele politice. O carte întreagă, grea, de un indiscutabil rafinament literar, nici de dreapta, nici de stînga, s-ar putea aduna şi tipări din tot ce - şi mai ales cum! - a scris acolo despre Stendhal şi Joyce, despre Galsworthy şi Zamiatin (!), despre Dostoievski şi France... Severă foarte la tot ce e "complementar" politic, cercetătoarea îşi ia libertatea de a nu discuta complementaritatea, chiar perversă, dintre editorialistul de pe-a-ntîia şi cronicarul literar de pe-a patra. Tot "de la Nae învăţase" să simtă somaţia intelectuală a lui Ibsen şi să vadă în Hedda Gabler "întîia blenoragie a sentimentalismului licean"? O asemenea întrebare - şi cîte altele la fel de ciudate! - ne-ar fi scos din diabolizarea melodramatică şi ne-ar fi aruncat într-o dramă intelectuală, demnă de un alt "joc al ielelor". Nu. Pe Marta Petreu nu o interesează contradictoriul, acesta nu-i obiectul studiului ei scris pe un ton hotărît demascator, permanent satisfăcut de diagnosticele sale foarte bine postdatate, şi mai ales sceptic faţă de orice "schimbare la faţă". Căci e incontestabil că Sebastian "se schimbă la faţă şi începuse să renunţe la ideologia de extremă dreapta..." stă scris negru pe alb. Cînd? După calculele Martei Petreu, începînd din februarie 1935, cum stă mărturie Jurnalul, la un an şi ceva de la interzicerea Cuvîntului. E întru totul corect - vezi şi halucinant de exactul articol din Rampa la 27 martie 1935: "Despre o anumită mentalitate huliganică"**. Ei bine, "cu stilul multistratificat al autorilor români care ştiu să sugereze mai mult decît scriu", acuzatoarea nu se lasă înşelată; cu excepţia unei singure "schimbări la faţă..." - nimic nu suspectează mai tenace intelectualul român decît o "transfigurare". Autocritica fără de echivoc a lui Sebastian în privinţa bunei-credinţe a lui Nae Ionescu: "Trebuie să recunosc astăzi: m-am înşelat" e tratată cu o paranteză solid stratificată: "El şi-a mărturisit dezamăgirea (totdeauna cu talent, uneori cu sinceritate, dar nu totdeauna şi cu adevăr!)". Iar adevărul diabolic, desigur, se găseşte, pentru Marta Petreu, în relaţia sadomasochistă dintre maestru şi ucenic - o relaţie, ca în orice melodramă, vinovată, de neiertat, ca păcătoşenia unui incest; s-o fi lepădat Sebastian de ideologia dreptei, dar, după cum stabileşte triumfal analista, "el a continuat să-l iubească" pe Nae Ionescu, într-un sadomasochism "care-i leagă definitiv". (Mă mir că Marta Petreu nu citează şi plînsul lui Hechter la moartea lui Nae...) Ca atare, ni se cere apăsat, în lumina acestui diagnostic, să recitim altfel (subl. M.P.) Jurnalul "care a cutremurat, pe bună dreptate, intelighenţia românească şi continuă s-o cutremure"... Altfel, cum? Să ne cutremure mai puţin? Să ne cutremure aşa şi aşa? Deloc? Nu ni se spune nici limpede, nici pe larg. În ce mă priveşte, nu am de gînd s-o ascult. (va urma) ______________ * "Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu şi Mihail Sebastian". ** "Omenirea merge cu paşi repezi spre o înţelegere poliţistă a lumii. Pe zi ce trece, complexitatea universului sărăceşte, misterele cad, existenţa se simplifică şi tot ce a neliniştit veacuri de-a rîndul inima şi mintea umană încape umilit între dinţii acestui cleşte cu gura căscată: dreapta-stînga."

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Gîndeşte altfel
Think Outside The Box (think.hotnews.ro) este „o iniţiativă HotNews.ro, cu sprijinul Tuşnad“ şi are două tendinţe principale: o tendinţă urbană şi o alta „verde“. De fapt, e un site de opinii, reportaje, interviuri şi comentarii inteligente care şi-a format într-un timp relativ scurt proprii săi cititori, alţii decît cei care îşi dau cu părerea pe HotNews.
Odă  jpeg
Odă
E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica în slăvi – după un atît de cumplit cult al personalităţii – micile cuvinte, cele care în viaţa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodată încoronate cu literă mare în cap, cu atîtea substantive megalomane, totdeauna furnicînd în frazele oricît de lungi sau oricît de scurte, dar fără de care nici o frază (proustiană sau rebrenistă) nu ar trăi, cuvinţelele acelea mărunţele numite conjuncţii, adverbe sau şi una şi alta, de o energie incomensurabilă în cons
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (II)
Localitatea de obîrşie a Marelui Will este aşezată în mijlocul Angliei. Coborîm în staţia de tren, un fel de haltă, dar cu rezonanţe istorice. Din gară pînă la Shakespeare Center faci cam cinci minute de mers pe jos. Toate drumurile duc la… Shakespeare.
Odă  jpeg
Un moment graţios
Conform titlului excelent, pe măsura poeziilor din ultimul volum al Angelei Marinescu, o prietenă care încă mă întreabă: „cum ai putut fi de stînga?“, marxismul este pentru mine o „problemă personală“, gravă, de neocolit, dintr-acelea de la tinereţe pînă la bătrîneţe; sînt incapabil să trăncănesc pe seama ei, cu atît mai puţin să-mi bat joc de ea (ironic, da…).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Turul lumii prin delicii culinare cu Laura Albulescu
Oho, o gramadă de întîmplări tîmpe am avut. O să fac totuşi un top 3.
Opiumul şi terorismul jpeg
Opiumul şi terorismul
Ultimul număr al revistei Time titrează pe copertă un articol despre războiul drogurilor asociat cu operaţiunile teoriste din Afganistan.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul. În Anglia, cu Laurenţiu Blaga (I)
Bilet de avion Cluj-Londra via Budapesta, dus-întors, compania Malev, luat cu trei luni înainte, preţ 81 de euro, din care 73 de euro taxele de aeroport. Superofertă.
Odă  jpeg
Încă o decepţie la zi
Trebuia s-o ştiu şi pe asta. Trebuia să fiu pregătit. Mereu sînt luat prin surprindere de ideile bătrîne cît lumea.
Unde dispar fetiţele? jpeg
Unde dispar fetiţele?
Numărul din 6-12 martie al revistei The Economist aduce în discuţie un fapt pe cît de şocant şi de grav pe atît de real – dispariţia a peste 100 de milioane de fetiţe în ultimii ani – şi încearcă posibile explicaţii ale numărului îngrijorător de mic de fete care se nasc în fiecare an.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dana Drăgoiu prin delicatese culinare
Grecia – ciorba de fasole şi chifteaua plină cu brînză telemea de la Delphi; caracatiţa la grătar de peste tot; moschari stifado, adică viţel cu ceapă mică, întreagă, cu un sos făcut cu roşii, scorţişoară, oţet; kokoretzi – un fel de drob, dar fără prapor, sub formă de frigare, cu lămîie şi ulei de măsline, şi ciorba de miel de Paşte în Mikonos; şi peştele, orice peşte – că oricum nu mă pricep –, oriunde în Grecia, în special pe malul mării; cel mai bun souvlaki din lume în sudul Peloponesului,
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima
Să mă-ntîlnesc în cotul uliţei cu toate sfătosbabele de la bunica din sat, să le privesc ducîndu-şi mîinile la gură cu mirare „tiii, da’ ce mare te-ai făcut!“, apoi să caut în şorţurile, strînse boţ, miresme de poale-n brîu, vărzări calde, cozonac domnesc şi pîine crescută pe vatră.
Hendrix & Page  jpeg
Hendrix & Page
N-am mai scris de mult aici despre revista mea favorită de muzică, Uncut Magazine, aşa că vă aduc numărul pe februarie care îl are pe copertă pe Jimi Hendrix, de la moartea căruia se vor face anul acesta patruzeci de ani şi căruia revista îi dedică dosarul principal plin de mărturii inedite, precum cea a toboşarului Juma Sultan, care a cîntat cu el: „Nu era politic, dar muzica lui reflecta politicile şi cultura acelei epoci.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Veneţia, cu Mocioi
Pe la începutul anului 2009 ne-am gîndit că ar fi o experienţă interesantă să mergem în excursie la Veneţia, la carnaval, într-un week-end prelungit. Nu ştim de ce, aşa ni s-a pus nouă pata.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Lucruri mici cu bucurii mari care-ţi înveselesc inima“
Sînt binişor binedispus şi îmi prezint scuzele cuvenite; dau astfel ascultare unui bun prieten care aşa m-a sfătuit, apăsat: „trăim o vreme atît de rea încît, dacă te simţi o clipă cît de cît bine, trebuie să ceri pardon“. E cazul meu.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trădători, deviaţionişti şi alte lepre
Am mai scris aici despre Comunistul, publicaţia săptămînală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Revin pentru că percep probleme în paradis. Din primele pagini, nu s-ar fi zis. Cultul personalităţii lui Vladimir Voronin era acelaşi, apoi cele cîteva pagini obişnuite de atacuri la adresa adversarilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul - cu Corina Moldovan, la schi
Am început să schiez mai mult împinsă de la spate şi la propriu, şi la figurat. Tatăl meu, braşovean fiind, simţea în fiecare an chemarea muntelui şi ca atare mă căra după el pe diverse pîrtii, mai grele sau mai uşoare, că era un simplu derdeluş, ca Bradul, sau o faţadă de zăpadă şi gheaţă, pîrtia Kanzel. Am început, recunosc, cu schiuri cu legături.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
La Paştele Cailor, cu Cornel Popescu
Primul taxi l-am luat dimineaţă, la ora 5,30, pentru a ajunge la Gara de Nord. Ne-am bucurat astfel că vom reuşi să ajungem la timp pentru a prinde trenul, dar ne-am mai „bucurat“ şi de muzica house pe care tînărul taximetrist o asculta înainte de ivirea zorilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Eugenia! Eugenia!
…Mai întîi, iubito, puţintică teorie. Nu doar trecutul, dar, imperceptibil, prezentul secretă deja nostalgia. Am prins vremea cînd toată lumea ştia, monden şi papagaliceşte, că „nici nostalgia nu mai e ce-a fost“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un aspect al sărăciei
Se constată, în cadrul mizeriei generale şi inflaţiei pamfletare, o sărăcire a injuriei prin care omul îşi dezvăluie, ceas de ceas, dispreţul faţă de om. Să luăm, ca în geometrie, o dreaptă, două drepte, trei stîngi, fie şi un pumn în cap.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De ce n-au oamenii blană?
Aceasta e întrebarea articolului principal, „The Naked Truth“, din revista Scientific American, numărul din februarie. Interogaţia, aparent jucăuşă, este una dintre preocupările constante ale oamenilor de ştiinţă în ultimele decenii.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza euro văzută din ţara $
În peisajul presei autohtone, suplimentul The New York Times distribuit săptămînal, în fiecare vineri, împreună cu România liberă, are efectul unei întîlniri de gradul III: tonul e dubios de neutru, subiectele sînt periculos de pertinente, iar înfăţişarea publicaţiei e devastator de atractivă. E, practic, un ziar din altă lume, aterizat, nu se ştie cum, nu se ştie de ce, în România.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Unde-i uichendistul? La Băgău, cu Florin Toma
Cîndva, prin toamnă, m-am culcuşit cu neştire de altceva la subţioara Ardealului, dată cu deodorant de lemn crud, de bălegar, de boabă de strugure strivită în teasc şi amirosind a pîine coaptă în frunză de varză pe vatra din curte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O intensă dezbatere sufletească
Oricît de mare a fost gerul de 24 ianuarie, de Unirea Principatelor (noi, pe vremuri, de 24 ianuarie ziceam că e şi luna unirii Principalelor, adică pe 7 era ziua ei, iar pe 26, ziua lui) mie, dacă-mi fluturai şi un tramvai sau un bancomat sau o sarailie, nu mi-a ieşit din minte, căci ea nu îngheţase complet, această sintagmă, sau paradigmă, sau parapantă: „liderul de suflet al românilor“.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Uichendist pe Kalinderu, Buşteni
Sîmbătă, ora 8,30, drum ca-n palmă, frig. Parcă stă să vină vîjul. Uite ninsoare blîndă şi mută. Aşa stînd vremurile în Sinaia, iau copilul şi-l duc pe Kalinderu, în Buşteni.

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.