Apariţia unui supliment
Pentru mine, nici o revistă nu se compară cu secţiunea săptămînală a prestigiosului New York Times, intitulată "Sunday Review of Books". Deşi are aparenţa unui supliment, este cu totul altceva, deşi are titulatura de secţiune a ziarului, este cu mult mai mult. Este o revistă în sine, dedicată cărţilor momentului. Este, în general, scrisă alert, captivant, de condeie pline de har dintr-o vastă reţea de colaboratori. Cel care scrie o recenzie este, întotdeauna, unul care chiar se pricepe la domeniul pe care îl tratează cartea. "Books" este, pentru mine, lectura duminicală preferată (după Dilema veche, se-nţelege) şi, alături de o cană de cafea Starbukcs, face parte din ritualul unei dimineţi de duminică perfecte. Nici numărul din 20 august nu dezamăgeşte. Dintre recenzii, în fapt mici eseuri dedicate temelor cărţii, mai puţin pretenţioase decît cele scrise - să zicem - în New York Review of Books dar, poate de aceea, mai convingătoare, două îmi stîrnesc atenţia. Nu sînt deloc un consumator de SF, dar biografia autorului James Tiptree Jr, pseudonim al lui Alice B. Sheldon, pe care o aflu din recenzia cărţii James Triptee Jr. - viaţa dublă a lui Alice B. Sheldon de Julie Phillips, m-a uimit. Nu e, desigur, prima femeie care îşi ia un pseudonim literar masculin. Nu e nici primul autor care decide să nu îşi arate faţa, păzindu-şi straşnic adevărata identitate pentru decenii (atît de misterios era Tiptree, încît în anii â70, cînd succesul lui/ei era la apogeu, circula intens şi zvonul că e pseudonimul lui Henry Kissinger care s-a apucat de SF, dar şi zvonul că ar fi pseudonimul altui celebru izolat, J.D. Salinger). Ei bine, Tiptree s-a dovedit a fi o doamnă cu o biografie fabuloasă. S-a născut din părinţi bogaţi la Chicago, ajunge la 7 ani în Africa, unde devine eroina unui reportaj din New York Times care - pe ce bază nu ştim - o numeşte "primul copil alb văzut vreodată de pigmei". La începutul celui de-al doilea război mondial se înrolează voluntar în armata americană şi este rapid remarcată pentru calităţile sale de ofiţer de informaţii aşa că, după război, devine agent al CIA. Apoi, sau în acelaşi timp, creşte găini la o fermă izolată, scrie SF şi eseuri despre feminism. Remarc şi recenzia la cartea Blugii: o istorie culturală a unui icon american de James Sullivan. Povestea acestor pantaloni, de la muncitorul sărac din secolul XIX, la cel mai bine vîndut articol vestimentar din istorie, este o poveste cu adevărat americană. Blugii, pe cît sînt de populari, pe atît sînt de versatili. James Dean, Marlboro Man, Bruce Springsteen, Snoop Doggy Dog, Britney Spears sau Gwyneth Paltrow sînt toţi mari purtători de blugi, dar, pe fiecare, aceşti pantaloni spun cu totul altceva. Numărul din 20 august se încheie cu un foarte interesant eseu semnat Rachel Donadio şi intitulat "Ce am făcut în tabăra de vară a scriitorilor". Este o incitantă descriere a celor două faimoase colonii artistice din America, "MacDowell" din Peterborough, New Hampshire şi "Yaddo" din Saratoga Springs, New York. Coloniile artistice sînt locuri binecuvîntate unde un număr de artişti, fie ei scriitori, compozitori, artişti plastici, fotografi, se retrag, pentru o perioadă de timp ce nu depăşeşte două luni pe an, ca să creeze. Zvonul este că, dacă vrei să creezi, e mai bine să mergi la MacDowell, iar dacă vrei să te împerechezi mai bine, mergi la Yaddo. Dar amorul merge şi la MacDowell unde, de pildă, Jeffrey Eugenides a scris o bună parte din Middlesex, dar a şi cunoscut-o pe actuala lui soţie, Karen Yamauchi, artist plastic. (S. V.)
