Abreviar de idei fotbalistice gata făcute
Ca unul care am stat pînă după miezul nopţii ascultînd toate comentariile la acest turneu european - căci fotbalul, ca şi amorul, e un lung prilej de vorbe şi de ipoteze -, mă gîndesc că a venit vremea elaborării unui dicţionar de idei gata făcute şi bine ambalate în citate mai mult sau mai puţin savante, la care nici Flaubert şi nici Caragiale nu au avut cum să ajungă. De pildă: Italia - nişte bufoni, cu excepţia celui din poartă numit chiar aşa, Buffon. Franţa - "Între fotbal şi politică există un punct comun: toţi francezii sînt selecţioneri şi toţi sînt preşedinţii ţării" (Nicolas Sarkozy). Olanda - zici portocală, zici mecanică şi după aceea nu mai zici nimic. Turcia - nişte posedaţi în toată puterea cuvîntului. Grecia - o impostoare, ce bine că a luat bătaie! Croaţia - răi ai dracului (vezi şi capitolul din Kaput), dar n-ai ce zice, ştiu fotbal. Cehia - cruzimea lui S¡vejk şi Hrabal în expirarea valorilor. Polonia - paseiştii paseiştilor, mereu se laudă cu Lato şi Boniek ai lor, cu Lolek şi Bolek. Austria - au rămas la povestirile alea din pădurea vieneză. Elveţia - ...şi ce dacă sînt cei mai curaţi din lume? să pună osul şi să înveţe fotbal! Portugalia - încă o dată, dacă ai jocul cel mai frumos nu înseamnă că eşti şi cel mai deştept. România - la căpşuni, în Spania cu ei! Suedia - onestitatea întruchipată. Spania - o echipă de toreadori care au răpus un taur. Germania - Un taur. Un tanc. Un buncăr. Un popor. Finala turneului - cireaşa de pe un tort frumos. Addenda: Rusia. Caz unic în publicistica europeană. În Obsevatorul cultural din Bucureşti (nr. 171), un comentator foarte priceput şi spiritual, Alexandru Hîncu, a consacrat Rusia campioana Europei, înainte de semifinala cu Spania, după meciul extraordinar cu Olanda: "Campioana reală la Euro 2008, o ştiu deja, se numeşte Rusia. După un singur meci? Sublim, colosal, dar unul singur? Da, e arhisuficient... Dacă va pierde cu Spania jucînd fotbal e în regulă... Dacă pierde jucînd fotbal prost e tot în regulă, nimeni nu este perfect". Bătută zdravăn de Spania în semifinală - căci ridicată în slăvi, zbornaia s-a blocat în ea însăşi! - se naşte întrebarea: dacă nimeni nu-i perfect, cît poate fi de imperfect? Dar şi mai semnificativ este efortul dlui Hîncu de a separa geopolitica de fotbal: "Eu ţin cu Rusia, ceea ce n-am crezut că o să spun vreodată şi mai ales să o scriu... Nu-mi place Rusia. Ce vreţi, nu sînt francez. Nu agreez destinul care ne-a făcut vecini... Sigur, unii vor contraataca imediat cu Tolstoi, Ceaikovski, Tarkovski... Argument interesant... Vorbim însă de ceva mult mai important (mai important decît Tolstoi? - n.m.). În doar 120 de minute, naţionala Rusiei ne-a împăcat cu lumea şi cu viaţa, confirmîndu-ne că fotbalul n-are cum să dispară". Arşavin ne-a împăcat cu viaţa, şi Bezuhov nu? E ceea ce mă împacă şi cu Vitali Ciurkin, ambasadorul Rusiei la ONU, care a cerut amînarea unei şedinţe a Consiliului de Securitate privitoare la situaţia din Orientul Mijlociu, pentru a urmări transmisia semifinalei dintre Rusia şi Spania. După acea zdrobeală, conştiinţa zbuciumată a românului s-a luminat; s-a titrat voluptuos: "Ruşii au jucat ca şi noi". Nici sentimentul ăsta al fiinţei nu dispare. De asemenea: Dăruirea - un mit, dacă nu eşti violent şi nu ai manieră în ofensivă. Sistemul - o vorbă goală, de ei inventată, dacă nu-l include şi pe cel nervos, pînă la ultimul os. Cultura - "Dacă nu ai cultura penaltiului, nu te băga!" (sfat dat lui Cornel Dinu de antrenorul lui, Traian Ionescu). Crimă - "Este o crimă că n-am cîştigat Euro! Sîntem mai buni decît Olanda şi Rusia, am fost foarte ghinionişti" (Dumitru Dragomir, preşedintele Ligii profesioniste). Dreptatea - în sensul că "s-a făcut dreptate prin victoria Spaniei". Binele - tot prin victoria Spaniei, dar nu v-a dura mult. Adevărul - echipa României a jucat cel mai prost şi urît, dar aceasta nu trebuie să ne dispere, ci să ne decepţioneze, cum a zis şi Cioran care - spre diferenţă de Noica - nu a vrut niciodată să fie antrenor, aşa că să ne mai lase în pace. Fotbal - "Fotbalul e o enigmă" (Gabriel Tamaş, fundaş în echipa României).
