Lancia şi Pasolini la Veneţia

Publicat în Dilema Veche nr. 143 din 20 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mostra internazionale d’arte cinematografica de la Veneţia este mai tînără decît Lancia: a ajuns la a 63-a ediţie, în timp ce maşina italiană a împlinit 100 de ani... Altfel spus, Lancia era deja acolo atunci cînd s-a născut festivalul de film. Şi l-a "condus", elegant, de-a lungul tuturor ediţiilor. Pentru a marca acest pact "patern", firma Lancia a invitat un număr selectiv de ziarişti şi executives la sărbătorirea parteneriatului. Dincolo de cocteiluri fiţoase şi cine somptuoase şi dincolo de un party la care inventivitatea italiană în materie de spectacol a bătut orice record, pe mine, unul, cel mai tare m-a impresionat combinaţia între Lancia centenară şi multisecularul Teatru "La Fenice" - unde a avut loc un fel de "prezentare-conferinţă". Nu mai fusesem în legendarul teatru - care reuşise să-şi onoreze denumirea prin renaşterea din propria-i cenuşă, în 1993 dacă nu mă-nşel; deşi nu mă omor după stilul baroc, "La Fenice" este una din acele clădiri care ar merita salvată oricînd - şi cu orice preţ! Plafonul este un verde turcoaz, cu ghirlande aurii extrem de fine, ceea ce face să nu pară încărcat. Nu pot decît să visez cum ar fi să asişti la o operă în sala teatrului... un Monteverdi, de pildă! În orice caz, ştiu că mi-ar plăcea să ascult oareşce arii preclasice, fără a privi neapărat pe scenă, ci baleind cu privirea cupola graţioasă din care te privesc chipuri la fel de preclasice. De fapt, "conferinţa" anunţată a fost (tot) un spectacol - cum, iarăşi, numai italienii ştiu să facă: extravagant şi de bun-gust. A vorbit Olivier François, PDG-ul firmei, doar că discursul lui a fost întrerupt de cîteva ori de momente multimedia. Oricît de uluitor spectacolul, cîteva date tot am reţinut; astfel, am aflat că - din 1985 - Lancia a vîndut 1,5 milioane de autoturisme; cei mai fideli clienţi sînt (explicabil) chiar italienii, mai precis tinerii, femeile şi oamenii cu bani, dar firma îşi propune, în viitorul apropiat, o mare operaţiune de seducţie internaţională, cu 300.000 de maşini vîndute pînă în 2010; în fine, "VIP Service"-ul va fi inclus în preţul maşinii, ceea ce înseamnă - de exemplu - că, dacă eşti client VIP şi rămîi cu maşina în pană, un sistem GPS de detectare constată automat poziţia maşinii şi vine să o recupereze, în timp ce o altă maşină a firmei vine să recupereze clientul... Cele patru modele Lancia (Ypsilon, Musa, Phedra şi Thesis) au, fireşte, target-uri diferite, dar toate sînt subsumate aceluiaşi criteriu inamovibil: Stil. Or, a vorbi despre Stil în Italia e ca şi cum ai vorbi despre sushi în Japonia: e atît de prezent în peisaj încît nici nu te mai frapează... Un superb exemplu de Stil a fost şi lansarea spotului publicitar pentru Lancia "New Ypsilon", realizat (concepţie şi interpretare!) de celebrul designer Stefano Gabbana. În mijlocul unei încăperi uriaşe, cu candelabre etc., un model Lancia din anii ’30 (spotul este alb-negru). Designerul se îndreaptă spre maşină şi, ca un Hercule veramente "chic", începe să smulgă caroseria, aruncînd aripi, capotă şi toate celelalte... Candelabrele, lovite, cad zgomotos. Sub caroseria veche - noua faţă a Lanciei "Ypsilon"! Legenda spune: "Aici sfîrşesc 100 de ani de istorie. (pauză) Aici încep alţi 100. (iarăşi pauză) Lancia New Ypsilon: For Very Ypsilon People!". Trebuie spus că aceşti 100 de ani erau "designaţi" într-un mod ingenios ("ingegno" e un cuvînt italian, si?) şi destul de şmecher, cele două zerouri de după "1" fiind legate ca în semnul "infinit": citeai "100", dar - subliminal - socoteai "pînă la capătul Timpului"! ("Lancia Sempre/Lancia Forever" era celălalt slogan al firmei.) Cred că în nici o altă ţară hedonismul nu este mai acasă ca în Italia. Aici, într-adevăr, există o "artă de a trăi" care nu înseamnă acumulare nevrotică de bogăţie, ci cheltuire relaxată a averii... Cu excepţia televiziunilor berlusconiene (contraexemplu stupefiant de fast ieftin), nu prea vezi - în Italia - kitsch. Şi nu trebuie să fii neapărat expert în Modă ca să ştii că designerii italieni sînt cei mai buni, că produsele lor sînt excelente şi că eticheta made in Italy desemnează un anumit standard de calitate (mă rog, şi cu excepţia "Alitaliei"!). Italia este o ţară a consumului pentru că, dacă n-ar fi, ar fi păcat - un afront adus naturalei sale frumuseţi şi impresionantului său patrimoniu cultural! În aceste condiţii, tradiţia contestaţiei pare mai curînd o "contraotravă" - un virus autoindus pentru a controla excesele consumismului. Visconti era un aristocrat rafinat şi decadent, a cărui situare - ideologică - la stînga era o formă de dandysm. Nanni Moretti este mai ales anti-berlusconian, probabil dintr-o (aceeaşi) silă de "stilul" populist al fostului premier... Mai autentic a fost Pier Paolo Pasolini, marxist pur şi dur. Pasolini a fost nu numai una din minţile cele mai strălucite ale Italiei postbelice, un mare poet, cineast şi teoretician al cinemaului, ci şi un intelectual angajat. Or - ca şi în cazul, cumva mimetic, al lui Moretti -, Pasolini era în primul rînd intelectual, şi abia apoi "angajat": nu se temea să atace chiar stînga, atunci cînd considera că aceasta se afla în derivă. Critica pasoliniană nu cruţa pe nimeni şi nimic, pentru că luciditatea o făcea incompatibilă cu minciuna de orice culoare. Am văzut, la "Mostra", un documentar inedit: Pasolini prossimo nostro, un film de montaj (de numai 63 de minute) semnat de Giuseppe Bertolucci (fratele lui Bernardo, fost asistent al lui PPP). Pasolini apare puţin, dar vocea lui se aude tot filmul. Sînt comentariile lui legate de (ceea ce avea să devină ultimul său film) Salo - adaptare a romanului lui Sade Cele 120 de zile ale Sodomei - şi, prin "proximitate", de Italia anului 1975, deja căzută pradă consumismului. Multe idei sînt uluitor de actuale şi astăzi, pentru că analiza lui PPP este clară, riguroasă şi tranşantă; unde cred că s-a înşelat Pasolini este în concluziile la care ajunge. Explicîndu-şi filmul (una din cele mai dure experienţe cinematografice dintotdeauna!), el vede în consumism o transformare a omului însuşi în marfă - capitalul care pune stăpînire pe sufletul şi trupul omului. Or, nu poţi (re)vedea acest film fără a fi conştient de două chestiuni, oarecum legate între ele. Mai întîi, de faptul că (onestitatea lui PPP subînţeleasă!) "fascismul" întrevăzut de el în Sade este o proiecţie intelectuală - un joc hermeneutic de tipul: "Dacă ducem ideea sadiană la ultimele consecinţe, rezultatul ar fi asta!". Vrînd să "elibereze" omul din chinga relaţiilor de putere capitaliste (stăpîn/victimă, proprietar/marfă etc.), Pasolini "uită" un mic detaliu: aceste relaţii sînt, de cele mai multe ori, liber-consimţite! Altfel spus, există o satisfacţie a stăpînului, dar ea este completată de o satisfacţie a victimei: lui Sade & Marx ar trebui să li se adauge Freud... Greutatea (imposibilitatea, chiar) de a interveni în raporturile de putere existente vine din dorinţa victimei-marfă de a fi dependentă de stăpîn/proprietar. Fantasmele sînt complementare. În al doilea rînd, nu poţi privi imaginile crude ale lui Salo fără a ghici, în spatele lor, înseşi fantasmele pasoliniene: toate acele trupuri tinere, abuzate şi abandonate, corupte şi torturate, mereu nude, fac parte din imaginarul erotic pasolinian! Privirea lui PPP nu era inocentă! Plăcerea suferinţei (a o primi, a o provoca...) îi era - cumva - familiară... Salo rămîne unul din marile filme ale celei de-a şaptea arte, dar nu este mai puţin adevărat că acest "epilog" al filmografiei pasoliniene - de la "Trilogia vieţii" la "Cartea neagră a sadismului" - dă de gîndit...

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cînd o să se oprească?
Într-unul din articolele precedente, pomeneam în treacăt de o casă "închisă şi pustie" din Piaţa Romană, chiar lîngă Academia de Studii Economice. Acolo, la nr. 7, a fost casa profesorului Lalu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Prin biblioteci (II)
Iată, aşadar, cîteva din temele pe care le dezvoltă Alberto Manguel (folosesc versiunea franceză, La Biblioth
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În pat
O revistă lunară (bogat) ilustrată, care se prezintă - cam ambiguu - drept "cea mai curajoasă revistă de femei", publică în numărul din luna aceasta o mică anchetă pe tema "Ce faci în pat cînd nu dorm...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Atenţie! Pericol de prăbuşire
Ce-şi poate dori cineva mai mult decît să i se ridice o statuie chiar în faţa casei în care a trăit?...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pasolini şi lupta de clasă
Cinematograful se numea, la început, Studio Cujas, după numele străzii pe care se află (în plin Cartier Latin, între Sorbona şi grădina Luxembourg)....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Parcul Bordei
Cînd scriu aceste rînduri nu ştiu încă soarta Parcului Bordei, pe care era vorba să o decidă ieri Consiliul municipal, la a treia reexaminare a unei situaţii extrem de încîlcite....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Spiritul sărbătorilor de iarnă
Anul acesta am hotărît, ca şi anul trecut, că nu voi "face" brad....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Acum o suta de ani în Bucureşti
Alături de observaţii de fiecare zi privind degradarea oraşului nostru, aici va fi vorba, măcar uneori, de cărţile care au ceva de spus despre înfăţişarea de altădată a Capitalei....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Proprietatea intelectuală în Europa Centrală
La Brno, în mijlocul Europei, a avut loc conferinţa despre legislaţia ciberspaţiului, la care am avut, şi eu, un cuvînt de spus. Am văzut acolo că spaţiul fizic, tangibil, este deja bine legiferat....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Încă un incendiu suspect?
Se răspîndeşte sistemul de a distruge casele vechi pentru a reintroduce terenurile în circuitul imobiliar. Se pare că, de mai mulţi ani, el se practică şi la Moscova....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Regia Autonomă de Tîlhărie Bucureşti
- scrisoare deschisă dlui Gheorghe ARON, director RATB - Bună ziua, mă numesc M. Chivu şi sînt dependent de transportul în comun....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Skyline
Ce ne lipseşte într-un oraş ca al nostru? Un răspuns la care nimeni nu pare să se gîndească ar fi: dangătul clopotelor, măcar duminica dimineaţa, şi cerul de deasupra noastră....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Despre o umbrelă
Masă în bucătărie. Într-un colţ al ei stă un personaj numit Eu. În colţul opus, alt personaj, cu un nume la fel de spectaculos ca al primului, Tot eu. În alt colţ, stă cuminte o umbrelă....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa colonelului
Scopul în care sînt scrise, de la o săptămînă la alta, aceste rînduri, este dublu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Tărăşenii
"Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom. Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O ticăloşie
Acum două săptămîni, în nr. 145 al Dilemei vechi (3-9 noiembrie), am scris despre Casa părăsită. Adresa ei este nr. 1 de pe strada Theodor Ştefănescu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
C(in)e mai e britanic?
Discuţia despre clişeele şi stereotipurile din cinematografia Regatului Unit, care a urmat ultimei proiecţii de la cinema Studio din cadrul Festivalului de Film Britanic, a evoluat spre tema identităţ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
După prima şedinţă
În Bucureşti şi în ţară, soarta vechii arhitecturi româneşti, atît de vulnerabilă, interesează doar pe cei, puţini şi încă răzleţi, care au înţeles că forma cea mai expresivă a identităţii noastre naţ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
N-am nici o scuză
Mă scuzaţi că vă deranjez, sper să nu vi se pară exagerat dacă o să vă rog să vă faceţi puţin timp să citiţi această rubrică, acest articol, vreau să zic, ştiţi, nu e chiar o rubrică, adică, sigur, ar...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa lui Rapino
În această dimineaţă însorită, una din ultimele ale toamnei, un bărbat în salopetă albastră sapă în grădină....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Google reorganizează informaţia erotică
Considerînd, pe bună dreptate, că dragostea este, în esenţa ei, o simplă problemă de căutare, Google a anunţat cu cîteva luni în urmă că va lansa versiunea beta a noului său produs, Google Romance (ww...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa părăsită
Numai Dumnezeu ştie cîte case din Bucureşti sînt părăsite şi lăsate să se macine în mizerie....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
To blog or not to blog
Îndemnată să-şi noteze fragmentele de existenţă cotidiană, fără nici o preocupare stilistică, fără efort analitic sau dorinţă de transfigurare, cu automatismul care ar fi, chipurile, garantul autentic...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mărcuţa
Ascunsă în dosul unei cortine de blocuri, în stînga şoselei Pantelimon, cum apucăm drumul spre ieşirea din Bucureşti, bisericuţa pe care o caut iarăşi, după ani şi ani, apare la capătul străzii Biseri...

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.