Iar aţi văzut filmele alea? - TIFF 2009, ediţia a 8-a</i>

Dana ENULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 279 din 18 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

TIFF-ul, ca Făt-Frumos din lacrimă, creşte într-un an ca alte festivaluri în cinci. După o ediţie cu peste 200 de filme, sentimentul dominant este acela de frustrare: nu am văzut 40 de filme, am pierdut 160! În fiecare zi încercam cu îndîrjire să creez ceva ordine în haosul din mintea mea şi să găsesc un "fir roşu" care să lege filmele văzute, o temă recurentă care să mă ajute să supravieţuiesc şi să diger pasiunea cinefilă care ne leagă pe noi toţi, prietenii şi susţinătorii Festivalului din Transilvania. Mi-am adus aminte de cuvintele rostite anul trecut de directorul artistic al Festivalului de la Veneţia, Marco Müller, care spunea că la fiecare ediţie este posibil să găseşti acest "filo rosso". Cred că la TIFF 2009 această temă poate fi incomunicabilitatea, dezadaptarea unor personaje care locuiesc la marginea societăţii. Este desigur o interpretare subiectivă, care depinde de filmele pe care le-am ales, de multe ori din întîmplare, alteori ascultînd sugestiile persoanelor în care am încredere. Orice film se pretează la o analiză interpretativă, dar unele opere, prin complexitatea lor, cer acest lucru şi de multe ori accesul la semnificaţie este obscur. Filmele de la TIFF subliniază în mod exemplar dimensiunea interpretativă a spectatorului. Am văzut pelicule în care protagoniştii sînt inadecvaţi să trăiască într-o lume în care domneşte violenţa verbală şi cea a faptelor (Gomorra), o lume cu reguli rigide, în care există diferite puncte de vedere, ca modalitate pentru a transforma întregul mecanism într-unul represiv. Am văzut filme care interoghează şi interpretează societatea contemporană prin regii riguroase, clinice, distante, reflecţii asupra unei lumi etice (Poliţist, adjectiv), dar şi estetice, filme care preferă cuvintele (Eşti Marlon şi Brando) şi filme care preferă faptele (Copoiul), imagini care învăluie peisaje de singurătate, disperare şi indiferenţă. Am văzut filme (Foame) care au capacitatea de a denuda corpurile, fizicitatea, una dintre principalele posibilităţi ale cinematografiei contemporane; filme în care imaginea succesivă o şterge pe cea precedentă, suprapunîndu-se (Despre Elly). Filme în care conştiinţa durerii provocate şi trăite va împiedica viaţa aşa cum era înainte (Vinyan, Ruptura, Ape tulburi). Filme care revelează o lume impenetrabilă în care adolescenţii supravieţuiesc între casă şi şcoală, între casă şi piscină (Prima zi de iarnă). Portrete de adolescenţi emancipaţi şi cinici, trasate cu participare sinceră, dar critică (Involuntar). Alienarea ca singurătate a excluşilor, cu originea într-un nucleu social cu reguli rigide de apartenenţă (Machan, Copilul din Kabul, Tărîmul pieilor roşii, şi, pe alt plan, Fata în casă şi Marea neagră). Oameni solitari în încercarea de a descoperi o sexualitate proprie (Un profesor de ţară) sau în căutarea unei identităţi precise (Gata să explodez). Filme care nu ascund realitatea şi cărora nu le e teamă să se apropie de tragedie (Revanşa). Filme despre elaborarea doliului, în care fiecare alege cum să înfrunte o pierdere: zăcînd în pat (Nord) sau aşteptînd să treacă furtuna pentru a se vindeca (Haos liniştit). Reflecţii intimiste asupra vieţii şi a morţii, oameni care se refugiază aşteptînd să fie loviţi de durerea pe care nu reuşesc să o simtă. Mi-a plăcut Toţi ceilalţi, i-am înţeles pe acel arhitect frustrat şi pe acea femeie nonconformistă care se confruntă sub masca unor conversaţii care pun în evidenţă respectivele manii şi diferenţe caracteriale. Să ridice mîna cine nu a trăit pe propria piele o astfel de psihodramă amoroasă neurlată, într-un cotidian simplu/banal, cu tensiuni care se nasc printre rînduri. Mi-a plăcut Cealaltă, povestea unei nebunii, aceea a dorinţei pentru un bărbat pe care nu-l mai vrei, dar nici nu vrei să-l vrea o altă femeie. Am văzut filme cu familii disfuncţionale în care lucrurile nespuse cîntăresc mai mult decît cele spuse (Cea mai fericită fată din lume, Tokyo Sonata). Am văzut filme care mi-au plăcut. O istorie completă a eşecurilor mele festivaliere Unde sînt "succesuri", sînt şi "eşece": mi-au plăcut spot-ul festivalului, mai ales rostogolirea pe deal, petrecerile care încurajează consumul (i)responsabil de bere Ursus, Constantin şi Elena, Ştefan Giurgiu căruia de cîte ori îi spuneam "Ciao!" arunca cu un ursuleţ în mine, discursul lui Dorel Vişan de la ceremonia de la Teatrul Naţional, care semăna periculos de mult cu şlagărul Mirabelei Dauer din Poliţist, adjectiv; nu mi-au plăcut scurtmetrajul cu şobolani şi Lili Marleen, actriţa poloneză din Ruptura, de o urîţenie care nu există în natură, ploaia, scaunele de la Republica (vă rog, participaţi în masă la campania "Salvaţi Cinematograful Republica!"), coafura Claudiei Cardinale (un cuib de rîndunici?), faptul că l-am ratat pe Van Damme pe autostradă (mama, care a citit în ziare despre TIFF, m-a întrebat: "Dar de ce s-a dus lumea pe autostradă, nu mai erau bilete în sală?"), dezbaterile post-alegeri europene (despre EBA), identice cu cele din Italia ("Mă lăsaţi să vorbesc?", "Eu nu v-am întrerupt!"). În ultima noapte a festivalului, am avut un vis (subtitrat în engleză!): eram la Cluj, în prima zi de iarnă, ploua, înotam prin ape tulburi, mă duceam la hotel şi mă gîndeam: la noapte dorm la Hollywood şi reuşesc să citesc 4 decenii, 3 ani şi 2 luni cu filmul românesc! Plimbîndu-mă pe jos de la Republica la nord, înspre Arta, mă cuprindeau fiorii tinereţii şi mă simţeam cea mai fericită fată din lume. Mă opream la librărie să caut în DEX poliţist, adjectiv. Mi se făcea foame şi mă opream involuntar la Casa Ardeleană (toţi ceilalţi se duceau la Roata) să mănînc; nu costa mult, "doar" $9.99. Mă întîlneam cu il divo Kiri, mincinosul, care-mi spunea că sînt şi filme dudă, dar nu era adevărat. Şi mă gîndeam: dragul meu TIFF, ai devenit un festival-mamut, iar eu te iubesc de mult!

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Două scrisori de la TIFF
Dragă Andrei Dăscălescu, m-am bucurat mult că ai primit premiul pentru debut pentru Constantin şi Elena!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
(Încă o) scrisoare din străinătate
Dragă Luiza, Ce tare că ne-am întîlnit la Clermont-Ferrand!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlin 59: Umbre politice şi urme personale
Vineri 13 februarie. La ora la care scriu aceste impresii (v), festivalul de la Berlin - a 59-a ediţie - încă nu s-a încheiat, dar cred că se pot face unele pronosticuri....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trei scrisori din străinătate
Dragă Adela, ne-am ratat la Viena... În singura zi în care tu mai erai acolo ai preferat Zoo-ul, pe care eu nu l-am văzut deloc, deşi am stat aproape zece zile....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
DocumFest: o primă ediţie
Este pentru prima oară cînd am participat la un festival de film aflat la ediţia întîi....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Per aspera ad Mostra
PRINTRE "ARISTOTELI" Înainte de a pleca la Veneţia, pentru a 65-a Mostră, am făcut o vizită la Workshop-ul Aristoteles - desfăşurat, anul acesta, la Sibiel. Şi zău dacă nu m-am simţit mai bine!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Documentarul românesc, dincolo de graniţe
La sosirea pe aeroportul La Rochelle, vameşul îmi cere viza de Franţa....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O participare de grup la ''Sunny Side of the Doc''
Asociaţia profesioniştilor de film documentar din România, DocuMentor, a organizat în perioada 24-27 iunie prima participare a unei delegaţii de cineaşti români la tîrgul de film documentar "Sunny Sid...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cannes 61: o lume care dă pe-afară
Cine ar fi crezut că tocmai Sean Penn (angajatul, anti-Bush-ul, antipaticul...) se va dovedi unul dintre cei mai buni preşedinţi de juriu din istoria recentă a Festivalului de la Cannes?...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Portret de familie cu oglindă retrovizoare la New York
În TGV-ul care mă duce de la Lisabona - via Hendaye - la Paris... Am recitit ce am scris, în decembrie 2006, despre festivalul TIFF-Tribeca de la New York (organizat în parteneriat cu Inst...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlinala 58: mai mult trupă decît elită
Decretat - de către o comentatoare recentă - "mai exaltant" decît Festivalul de la Cannes, Festivalul de la Berlin (a 58-a ediţie) nu a fost decît un pariu ratat de a confirma acest lucru... ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
1 an (2, 3...) cu filmul românesc
Adevărul e că nu l-am văzut venind, acest aşa-zis "nou val"... (Eu nu-i spun aşa, ci "neorealism", dar astea sînt chichiţe de critic.) Or vedea criticii mai clar, dar nici ei nu sînt clarvăzători....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Drumul spre Salonic
Mariei Dinulescu Cresc odată cu TIFF-ul de Salonic: a ajuns la a 48-a ediţie, exact vîrsta mea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ambasador pe trei continente
Îmi permit să parafrazez titlul volumului de memorii al distinsului meu vecin, dr....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ASTRA FILM FEST: Declaraţii şi tendinţe
Dan Alexe, cîştigătorul Marelui Premiu, cu filmul Cabală la Kabul, este de formaţie filolog şi locuieşte în Belgia....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ASTRA FILM FEST: Efecte speciale într-o clădire gri
Totul se întîmplă într-un singur loc: Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Dilema lui Duka
Cinemateca AstraFilmFest a ajuns la finalul ediţiei de vară....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Tatăl, fiul şi sfîntul Torum
Pe 26 septembrie, la Muzeul Ţăranului Român, Cinemateca AstraFilmFest programează un film documentar care pune faţă în faţă două lumi total opuse, una tradiţională şi conservatoare, cealaltă flexib...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Venezia 64: cu Lancia prin lagună
Anul acesta am avut din nou plăcerea de a fi invitat de firma Lancia la Festivalul de Film de la Veneţia....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cronică dublă la Anonimul
Ziua 1 (Cristi Luca): După ce duminică ratasem marele premiu la Loto, totodată singura mea şansă de a deveni milionar în euro, luni m-am îmbarcat pe Pasager, în drum spre Sfîntu Gheorghe....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un campion balcanic, niciodată european interviu cu Cristi PUIU
Cinemateca AstraFilmFest programează pentru seara de 5 septembrie, la Clubul Ţăranului din Bucureşti, Un campion din Balcani, documentar realizat în 2006 de Reka Kincses....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cînd B e înainte de A*
Dacă informaţiile furnizate de familii sînt corecte, Michelangelo Antonioni (94 de ani) a murit doar cîteva ore după Ingmar Bergman (89 de ani)......
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlinala 57: filme categoria pană
Dacă cineva crede că e aşa o mare chestie să mergi zece zile la Berlin şi s-o vezi pe Jennifer Lopez într-unul din cele mai proaste filme făcute vreodată (şi Dumnezeu ştie cît de lungă e lista asta!),...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la un festival la altul
Petrol şi Borges la Solothurn În aceeaşi zi în care preşedintele Bush rostea - în "Raportul despre starea naţiunii" - fraza istorică privind reducerea cu 20%, în următorii 10 ani, a consu...

Adevarul.ro

image
Un cântăreț o murit pe scenă în timp de cânta la chitară: bărbatul a căzut ca secerat după ce s-a electrocutat
Cântărețul brazilian Ayres Sasaki a murit în timpul unui spectacol live la un hotel din orașul Salinopolis din nordul Braziliei. Muzicianul în vârstă de 35 de ani a fost electrocutat.
image
Caz bizar în Canada: un cuplu a fost găsit mort pe „Insula Cimitirului” în timp ce încerca să traverseze Oceanul Atlantic
Cadavrele unui cuplu care a traversat Oceanul Atlantic într-o călătorie cu barca au fost găsite pe o barcă de salvare care a eșuat pe o insulă canadiană îndepărtată, la aproape șase săptămâni după ce au fost văzuți ultima dată.
image
Gropile săpate în nisipul de pe plaje se pot dovedi mortale. Cazul care a șocat opinia publică din SUA
Milioane de americani merg în vacanțe la mare și caută soare, nisip și mare. Mulți însă nu își dau seama cât de periculos poate fi să sapi o groapă banală în nisip.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.