Documentarul românesc, dincolo de graniţe

Adina BRĂDEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 233 din 31 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La sosirea pe aeroportul La Rochelle, vameşul îmi cere viza de Franţa. A doua zi, în deschiderea "Sunny Side of the Doc", preşedintele Yves Jeannot remarcă prezenţa în premieră a României şi îşi îndeamnă colegii "vestici" să sprijine integrarea noilor membri UE în peisajul documentar european. Mai tîrziu, răsfoind catalogul Silver Docs (selecţie de film documentar din Europa Centrală şi de Est, itinerată anual în marile festivaluri de profil de Institute of Documentary Film, Cehia), dau peste un text al lui Tue Steen Mueller (fost director al European Documentary Network) care, mai în glumă, mai în serios, îi somează pe documentariştii est-central europeni să nu se integreze în noua Europă. Se referă, desigur, la nevoia de a conserva specificitatea unui gen cu tradiţie în regiune. Acea specificitate inefabilă invocată atunci cînd practicienii de documentar se întreabă what can travel?: ce anume poate "călători" în documentar, ce tip de poveste/abordare are şanse să creeze rezonanţă dincolo de graniţa naţională? Are we EU? Seminarul organizat de asociaţia DocuMentor la "Sunny Side" nu se putea numi altfel decît Are we EU? - întrebare discret auto-ironică, dar nu lipsită de relevanţă în ceea ce priveşte substanţa apartenenţei documentarului românesc la producţia "noii Europe". Aşadar, cu mantra integrării încă răsunînd în urechi, oare sînt documentarele româneşti relevante pentru Europa unită? Trebuie să ne modificăm poveştile, să ne adaptăm stilul sau doar să învăţăm să ne vindem mai bine produsele? Accesul fostei Europe comuniste la piaţa de documentar e frecvent descris ca o necesară "prindere din urmă" a respectivei pieţe. Interesant e însă faptul că piaţa însăşi a suferit modificari cruciale în ultimii ani. Ca urmare, ceea ce încercăm să prindem din urmă e un sistem în mişcare care operează neaşteptat, sedus sau deturnat de diverse direcţii noi de acţiune: noi tehnologii, noi platforme de distribuţie, noi modele de finanţare. Fluctuaţia zonelor de interes tematic e deja cea mai mică dintre variabile. României i-a trebuit un deceniu pentru a crea structurile necesare pentru a produce lungmetraj documentar; între timp peisajul s-a diversificat, sînt în ascensiune mini-documentarele pentru platforme mobile (cum ar fi recentul Green Porno al Izabellei Rosellini). Am prins regulile co-producţiei internaţionale şi încă încercăm să convingem televiziunile domestice să se implice în documentarul independent, însă într-un peisaj internaţional în care comisionarea independentului de către televiziune e o practică comună, proiectele cu ecou sînt acum cele cu finanţare alternativă, în care autorul evită implicarea televiziunii pentru a-şi menţine independenţa creativă (vezi recentul The Age of Stupid a lui Franny Armstrong, prezentat la "Sunny Side" şi deja etichetat ca noul Inconvenient Truth - o docu-ficţiune cu un buget de 500.000 de euro, acoperit exclusiv prin vînzarea de acţiuni pe web, inclusiv în Second Life). După 20 de ani... Documentarul românesc cu impact internaţional recent relevă un soi de Românie-Jason Bourne, pentru care "aşezarea" trecutului imediat e un gest identitar crucial. În catalogul editat de DocuMentor pentru "Sunny Side", numărul de proiecte româneşti aflate în lucru şi întoarse spre trecutul recent e aproape la paritate cu numărul celor plasate în prezent (7 din 8). S-a modificat însă tonul, de la filmele deja încheiate către cele aflate în lucru: de la vocea informativ-obiectivă a Decreţeilor, prin jocul narativ încă non-implicat al Jafului comunist către intro-ul personalizat, autobiografic, din Război pe calea undelor. Vor urma în curînd, marcînd intrarea nostalgiei/ironiei în documentarul românesc construit pe marginea comunismului trăit: Metrobranding de la Mandragora (cultură materială şi consum în România comunistă), Dacia, o supravieţuitoare de la HiFilm (o biografie a autoturismului Dacia ca metaforă a comunismului românesc) şi o Autobiografie a lui Nicolae Ceauşescu, probabil cel mai complex joc biografic-istoriografic al documentarului românesc de pînă acum, propus de Andrei Ujică şi Răzvan Rădulescu. Se adaugă la ele Ultimul tango de la LibraFilm, cu Alexander Nanau la regie - un documentar de investigaţie introdus ca a Cold War story - faţa gravă a comunismului şi, implicit, un exerciţiu memorial şi stilistic de altă factură. E încă un moment bun pentru proiectele din zona trecutului recent, avînd în vedere ca în 2009 vom avea ocazia să ne scriem propriul "după 20 de ani", ocazie cu care, punctual, piaţa va cere poveşti din fostul bloc estic. Este interesantă această negociere a lui "what can travel" dinspre fosta Europă comunistă către exterior. Îmi amintesc un text din ianuarie 1990, în care Laurenţiu Damian mărturisea că nu crede că va mai putea face film pînă ce nu-şi va fi găsit "un nou duşman" după prăbuşirea statului socialist. Documentarele estice cu impact internaţional masiv în ultimii ani au fost The Mosquito Problem (Bulgaria), o sfîşietoare metaforă a iluziilor şi traumelor asociate comunismului, şi Czech Dream (Cehia), o satiră amară a noului consumerism estic. Pînă acum, România a intrat în circuitul festivalier de gen în special pe nişa "specificităţii" sau a istoriei naţionale. Un moment de ruptură semnificativ ar fi documentarul Adinei Pintilie Nu te supăra, dar... (Premiul Golden Dove la Leipzig), un pas comparabil - strict ca tematică şi abordare, dar păstrînd proporţiile în privinţa maturităţii artistice şi a impactului internaţional - cu momentul Moartea domnului Lăzărescu în ficţiune. O poveste despre vulnerabilitate, obsesie şi "fundamentalism", ştiinţă vs credinţă, petrecută întîmplător într-un spital din România. Adina Pintilie a lipsit de la "Sunny Side", unde cel mai tînăr participant a fost Andrei Dăscălescu (student UNATC), cu proiectul Constantin şi Elena, "împachetat" ca "poveste de dragoste" despre un cuplu vîrstnic din România rurală. Un proiect care încearcă să intre simultan pe nişa "umanistă" şi pe cea a "specificităţii" (cu un vag risc de a cădea în folclorism). Ce a însemnat prima prezenţă românească la "Sunny Side"? Aş spune că a fost o acţiune normală, parte a procesului de profesionalizare a unei bresle în ascensiune în România. Într-un an de la înfiinţare, DocuMentor a organizat cele mai importante acţiuni ale industriei de film documentar româneşti: workshop-ul internaţional Discovery de la Timişoara (septembrie 2007) şi participarea românească la "Sunny Side". Treptat, (şi) în România, documentarul încetează să mai fie o zonă care să poată fi ataşată nonşalant, alături de servicii şi publicitate, unui portofoliu de companie specializată în ficţiune lungmetraj. Un pas semnificativ în profesionalizarea pieţei de documentar româneşti e întoarcerea către România a regizorilor din diaspora şi, implicit, diversificarea tematică şi stilistică a co-producţiilor documentare aflate în lucru. Un altul ar putea fi deschiderea consecventă către documentar a companiilor cu experienţă şi capital simbolic în ficţiune, de tipul Mandragora, Mobra, La Strada, care să se alăture unor case de producţie ca HiFilm, Subcultura, LibraFilm.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Iar aţi văzut filmele alea? - TIFF 2009, ediţia a 8-a
Cluj Sonata TIFF-ul, ca Făt-Frumos din lacrimă, creşte într-un an ca alte festivaluri în cinci....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Două scrisori de la TIFF
Dragă Andrei Dăscălescu, m-am bucurat mult că ai primit premiul pentru debut pentru Constantin şi Elena!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
(Încă o) scrisoare din străinătate
Dragă Luiza, Ce tare că ne-am întîlnit la Clermont-Ferrand!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlin 59: Umbre politice şi urme personale
Vineri 13 februarie. La ora la care scriu aceste impresii (v), festivalul de la Berlin - a 59-a ediţie - încă nu s-a încheiat, dar cred că se pot face unele pronosticuri....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Trei scrisori din străinătate
Dragă Adela, ne-am ratat la Viena... În singura zi în care tu mai erai acolo ai preferat Zoo-ul, pe care eu nu l-am văzut deloc, deşi am stat aproape zece zile....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
DocumFest: o primă ediţie
Este pentru prima oară cînd am participat la un festival de film aflat la ediţia întîi....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Per aspera ad Mostra
PRINTRE "ARISTOTELI" Înainte de a pleca la Veneţia, pentru a 65-a Mostră, am făcut o vizită la Workshop-ul Aristoteles - desfăşurat, anul acesta, la Sibiel. Şi zău dacă nu m-am simţit mai bine!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O participare de grup la ''Sunny Side of the Doc''
Asociaţia profesioniştilor de film documentar din România, DocuMentor, a organizat în perioada 24-27 iunie prima participare a unei delegaţii de cineaşti români la tîrgul de film documentar "Sunny Sid...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cannes 61: o lume care dă pe-afară
Cine ar fi crezut că tocmai Sean Penn (angajatul, anti-Bush-ul, antipaticul...) se va dovedi unul dintre cei mai buni preşedinţi de juriu din istoria recentă a Festivalului de la Cannes?...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Portret de familie cu oglindă retrovizoare la New York
În TGV-ul care mă duce de la Lisabona - via Hendaye - la Paris... Am recitit ce am scris, în decembrie 2006, despre festivalul TIFF-Tribeca de la New York (organizat în parteneriat cu Inst...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlinala 58: mai mult trupă decît elită
Decretat - de către o comentatoare recentă - "mai exaltant" decît Festivalul de la Cannes, Festivalul de la Berlin (a 58-a ediţie) nu a fost decît un pariu ratat de a confirma acest lucru... ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
1 an (2, 3...) cu filmul românesc
Adevărul e că nu l-am văzut venind, acest aşa-zis "nou val"... (Eu nu-i spun aşa, ci "neorealism", dar astea sînt chichiţe de critic.) Or vedea criticii mai clar, dar nici ei nu sînt clarvăzători....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Drumul spre Salonic
Mariei Dinulescu Cresc odată cu TIFF-ul de Salonic: a ajuns la a 48-a ediţie, exact vîrsta mea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ambasador pe trei continente
Îmi permit să parafrazez titlul volumului de memorii al distinsului meu vecin, dr....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ASTRA FILM FEST: Declaraţii şi tendinţe
Dan Alexe, cîştigătorul Marelui Premiu, cu filmul Cabală la Kabul, este de formaţie filolog şi locuieşte în Belgia....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ASTRA FILM FEST: Efecte speciale într-o clădire gri
Totul se întîmplă într-un singur loc: Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Dilema lui Duka
Cinemateca AstraFilmFest a ajuns la finalul ediţiei de vară....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Tatăl, fiul şi sfîntul Torum
Pe 26 septembrie, la Muzeul Ţăranului Român, Cinemateca AstraFilmFest programează un film documentar care pune faţă în faţă două lumi total opuse, una tradiţională şi conservatoare, cealaltă flexib...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Venezia 64: cu Lancia prin lagună
Anul acesta am avut din nou plăcerea de a fi invitat de firma Lancia la Festivalul de Film de la Veneţia....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cronică dublă la Anonimul
Ziua 1 (Cristi Luca): După ce duminică ratasem marele premiu la Loto, totodată singura mea şansă de a deveni milionar în euro, luni m-am îmbarcat pe Pasager, în drum spre Sfîntu Gheorghe....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un campion balcanic, niciodată european interviu cu Cristi PUIU
Cinemateca AstraFilmFest programează pentru seara de 5 septembrie, la Clubul Ţăranului din Bucureşti, Un campion din Balcani, documentar realizat în 2006 de Reka Kincses....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cînd B e înainte de A*
Dacă informaţiile furnizate de familii sînt corecte, Michelangelo Antonioni (94 de ani) a murit doar cîteva ore după Ingmar Bergman (89 de ani)......
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Berlinala 57: filme categoria pană
Dacă cineva crede că e aşa o mare chestie să mergi zece zile la Berlin şi s-o vezi pe Jennifer Lopez într-unul din cele mai proaste filme făcute vreodată (şi Dumnezeu ştie cît de lungă e lista asta!),...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la un festival la altul
Petrol şi Borges la Solothurn În aceeaşi zi în care preşedintele Bush rostea - în "Raportul despre starea naţiunii" - fraza istorică privind reducerea cu 20%, în următorii 10 ani, a consu...

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne