<i>Am trecut prin a treia maturitate, m─â a┼čteapt─â a patra</i> <p>(dialog cu Mihai-R─âzvan UNGUREANU)</p>

Publicat în Dilema Veche nr. 168 din 30 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu s├«nt ├«n m─âsur─â s─â dau sfaturi, ci, mai cur├«nd, s─â m─â pun la dispozi┼úia oricui crede c─â poate folosi bruma de experien┼ú─â acumulat─â ├«n ultima vreme. Nu este un minister u┼čor. Nu este un sistem u┼čor. Nu se st─âp├«ne┼čte cu vorba, cu discursuri patetice. Te alegi inevitabil cu ciobituri, cu cicatrici, descoperi profiluri necunoscute ├«n caracterele umane. ├Änve┼úi s─â treci peste ele, dup─â ce te obi┼čnuie┼čti. Din punct de vedere profesional, ideal este s─â ┼čtii sistemul, ca s─â-l po┼úi st─âp├«ni. Cezar Paul-B─âdescu: Dar se las─â cunoscut acest sistem? Nu lesne. ├Än majoritatea cazurilor, c├«nd ├«nt├«lnirea se produce ├«n urma unui compromis politic - ├«nt├«lnirea dintre ministru ┼či minister - (re)cunoa┼čterea este superficial─â. Totul se rezum─â, ├«n fond, la o rela┼úie cu aparent c├«┼čtig intelectual ┼či de imagine pentru ministru. Dar aceea, nu este activitate ministerial─â propriu-zis─â. Ea mai cur├«nd te ├«mpinge de la calcule de buget la a reglementa destine, la a pune degetul pe ran─â ├«n auzul ┼či v─âzul multora. Obliga┼úiile portofoliului te pot aduce ├«n contonden┼ú─â cu politica de strad─â, cu ra┼úionamentele de ziar sau cu ceea ce ├«nseamn─â zvon. E un post gelozit, care are foarte mult─â "glamoare", care sclipe┼čte. ├Än spatele aparen┼úei de lux, de fapt, e o munc─â de rob. ┼×i nu po┼úi s─â faci nimic f─âr─â munca de rob, f─âr─â scr├«┼čnetul celui care st─â ├«n scaun 14-15 ore, ├«mplinind, de multe ori, chiar treaba directorilor generali, a secretarilor de stat, a referen┼úilor. E un post dificil. De fapt, eu acum ├«ncerc s─â fug de aceast─â ├«ntrebare, pentru c─â nu s├«nt obi┼čnuit s─â dau sfaturi. Cum s─â dau sfaturi unui succesor? Nu a┼č putea s─â-i dau o solu┼úie de a se insera ├«n sistem sau de a st─âp├«ni sistemul sau de a ├«nv─â┼úa s─â lucreze cu oamenii. Exist─â oameni care au fler ┼či, dac─â ajung ├«ntr-o pozi┼úie de conducere, se descurc─â admirabil. Posed─â un reflex intern salvator. Matei Martin: C├«t de mult conteaz─â omul, lider al acestui minister, c├«t de mult conteaz─â personalitatea, ├«n direc┼úiile pe care le d─â? Sau un asemenea sistem e o ma┼čin─ârie care merge singur─â? Ma┼čin─âria merge singur─â p├«n─â la un anumit nivel - s─â-i spunem - de expresie politic─â. Liniile majore de politic─â extern─â s├«nt, ├«n mare m─âsur─â, cunoscute. Detaliile tactice depind de ministru ┼či se transform─â ├«n gest politic - cap─ât─â valoare ac┼úional─â - numai ├«n momentul ├«n care aparatul func┼úioneaz─â potrivit partiturii pe care o deseneaz─â titularul de post. Altminteri, ministerul are doza lui de rutin─â pe chestiunile tehnice. Problemele consulare, de pild─â, s├«nt ├«n foarte mare m─âsur─â tehnice. Nu se ├«nt├«mpl─â prea des s─â aduci 1000 de oameni din Liban; dar, ├«n rest, se ├«nt├«mpl─â s─â fie c├«teva mii de rom├óni b─âga┼úi ├«n pu┼čc─ârii ├«n str─âin─âtate pe varii motive, c─ârora trebuie s─â le asiguri cuvenita asisten┼ú─â consular─â. Aceast─â implicare e rutinier─â. Magdalena Boiangiu: Iner┼úia sistemului e mai puternic─â dec├«t oportunismul, dec├«t dorin┼úa de a-i face pe plac ┼čefului? Problema nu este ┼čeful ├«n sine. Problema este cum reu┼če┼čti s─â-┼úi creezi carier─â ├«n sistem, f─âr─â ca ea s─â fie deranjat─â de inciden┼úa politic─â. La nivel personal, ├«ndeob┼čte se traduce prin calcule proprii pentru a ajunge c├«t mai repede ├«n str─âin─âtate la un post bun. Dac─â performezi, vii ├«napoi cu un galon suplimentar, e┼čti luat ├«n calcul. Dar situa┼úia se schimb─â pe m─âsur─â ce politicul se insinueaz─â ├«n activitatea Ministerului de Externe. ├Än clipa ├«n care ai de-a face cu un asemenea context, ce te intereseaz─â pe tine, diplomat obi┼čnuit, este s─â te po┼úi strecura printre furtuni, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â ajungi la culmea carierei f─âr─â compromisuri definitive ┼či f─âr─â s─â-┼úi interzici performan┼úa. Nimic condamnabil, nu-i a┼ča? Dar - ca s─â revin la ├«ntrebarea lui Matei Martin referitoare la rolul personalit─â┼úii: este important, pentru c─â ministrul de Externe lucreaz─â ├«ntr-un conclav de egali unde, ├«n cazul ├«n care e conving─âtor politic ┼či institu┼úional, prime┼čte o bun─â parte din ceea ce poate cere. Mi s-a ├«nt├«mplat acest lucru ┼či, ├«n ciuda accidentelor de parcurs sau a disonan┼úelor dintre mine ┼či unii membri ai Guvernului, nu au existat obstruc┼úii semnificative la adresa ministerului. Dar ├«n acest context, ├«n care pre┼čedintele ┼či premierul nu s├«nt ├«ntotdeauna de acord, rolul ministrului de Externe este ├«n egal─â m─âsur─â riscant pentru sine, pentru propria credibilitate, c├«t ┼či pentru institu┼úie - oric├«nd poate s─â atrag─â asupra sa b─ânuiala p─ârtinirii, suspiciunea apartenen┼úei la o tab─âr─â sau alta, bunele inten┼úii ale ministrului astfel e┼ču├«nd. Pentru cei c─ârora le place s─â guste riscul, e teribil de interesant: e singurul loc, ├«n afara Parlamentului, din care vezi ambele tabere expuse, toate desf─â┼čur─ârile de for┼úe, de inten┼úii, de proiecte. Din fericire, pe temele mari - rela┼úia transatlantic─â, rela┼úia cu vecinii, Uniunea European─â - nu a existat niciodat─â disonan┼ú─â ├«ntre Palatul Cotroceni ┼či Palatul Victoria, ci doar diferen┼úe de ton. Marius Chivu: Considera┼úi c─â a┼úi avut ghinion fiind ministru de Externe ├«ntr-un asemenea context, c├«nd pre┼čedintele ┼či premierul nu se ├«n┼úeleg? Ave┼úi regrete c─â v-a┼úi terminat mandatul mai repede din cauza acestui context? Inevitabil, regrete am pentru c─â s├«nt nenum─ârate proiectele calibrate pentru patru ani de zile; le v─âd azi ori a┼čtept├«nd, ori topindu-se. Eu nu mai pot garanta aten┼úia institu┼úional─â necesar─â pentru a fi duse la bun sf├«r┼čit. Pe de alt─â parte, s├«nt alte proiecte care au ajuns la maturitate ├«n ace┼čti doi ani. Lumea uit─â, de exemplu, de Sommet-ul Francofoniei. Desele crize care au avut loc ├«n anii din urm─â au ar─âtat c─â, dac─â ai o perspectiv─â c├«t de c├«t creativ─â asupra a ceea ce poate face ministerul, el este suficient de flexibil pentru a duce planurile la bun sf├«r┼čit f─âr─â costuri mari ┼či cu un enorm beneficiu de imagine. Pentru minister, nu pentru ministru neap─ârat. ┼×i pentru Rom├ónia implicit. Din punctul acesta de vedere, evident c─â-mi pare r─âu. S├«ntem foarte aproape de a avea un Summit NATO ├«n Rom├ónia. A pornit ├«n 2005 ca idee neclar─â ├«ntre Cotroceni, Externe, Victoria. ├Än 2006, a ├«nceput s─â capete contur ┼či apoi am intrat ├«ntr-o curs─â pentru a ob┼úine dreptul de organizare a ├«nt├«lnirii la nivel ├«nalt, implicit administrarea unei noi vizite a pre┼čedintelui SUA la Bucure┼čti. S├«ntem, sper, destul de aproape de un final bun, dar care depinde enorm de atmosfera politic─â de acas─â. Acestea s├«nt proiecte pe care le pierd, de care m─â despart ┼či, inevitabil, genereaz─â p─âreri de r─âu. Le voi admira din tribun─â. Altminteri, nu am nici un regret pentru experien┼úa propriu-zis─â. Am trecut prin a treia maturitate, o a┼čtept pe a patra... ├Ämb─âtr├«nesc accelerat ┼či m─â ├«n┼úelep┼úesc pe m─âsur─â! Matei Martin: Celebra ax─â Bucure┼čti-Londra-Washington a fost desenat─â la Ministerul de Externe sau la Cotroceni? Are mai mul┼úi autori. ├Äntr-o foarte mare m─âsur─â, ideea ├«nt─âririi rela┼úiei transatlantice sau, mai bine spus, a transform─ârii ei ├«ntr-un parteneriat credibil, durabil ┼či cu beneficiu strategic, economic ┼či politic pentru Rom├ónia, a fost formulat─â intuitiv ┼či ├«n 2004. A c─âp─âtat ├«ns─â claritate ┼či profil strategic ├«n primul discurs de politic─â extern─â al pre┼čedintelui B─âsescu, la jum─âtatea lui ianuarie 2005. S-a f─âcut atunci, pe nedrept, o disociere mecanic─â ├«ntre Uniunea European─â ┼či parteneriatul transatlantic. S-a f─âcut publicitate unei imagini de poveste, n─âscute dintr-un ra┼úionament simplist: capitalele ├«n┼čirate pe o a┼ú─â precum m─ârg─âritarele; dac─â aceast─â a┼ú─â-ax─â nu trece prin anumite capitale ├«nseamn─â c─â ele nu conteaz─â politic pentru Rom├ónia. Fals. Pentru c─â ┼či Parisul, ┼či Berlinul s├«nt, ├«n egal─â m─âsur─â, interesate de un parteneriat transatlantic din interiorul Uniunii Europene - noi nu eram ├«nc─â ├«n Uniunea European─â ├«n 2005 - care s─â aib─â dividende ┼či pentru ele, ┼či pentru Washington. Nu exist─â pre┼ú pentru loialitate Alex. Leo ┼×erban: Trebuie s─â r─âm├«i al─âturi de partenerii t─âi chiar ┼či atunci c├«nd ei gre┼česc? Eu cred c─â da! Alex. Leo ┼×erban: P├«n─â la cap─ât? Exist─â un precedent: Antonescu. Doresc s─â ies din orice posibil─â compara┼úie sau analogie de acest fel, pe care o consider for┼úat─â. 1. Nu s├«ntem ├«n situa┼úia ├«n care un hegemon atrage alia┼úi ├«ntr-o ├«ntreprindere politic─â lipsit─â de valoare moral─â. Dimpotriv─â. Exist─â o justificare etic─â al c─ârei con┼úinut se reflect─â ├«ntr-un anumit tip de politic─â extern─â - interven┼úionist─â, neoconservatoare din perspectiv─â ideologic─â, dispus─â s─â localizeze r─âul oriunde ar fi el pe p─âm├«nt, s─â-l ├«ngr─âdeasc─â ┼či apoi s─â-l distrug─â m─âcin├«ndu-l sau, mai mult, ┼čterg├«ndu-l de pe fa┼úa p─âm├«ntului. 2. ├Äntr-o coali┼úie - pentru c─â aici nu mai vorbim de hegemoni ┼či supu┼či - deciziile ┼či responsabilit─â┼úile s├«nt comune. Se iau ├«mpreun─â. Aceasta garanteaz─â, de fapt, absen┼úa gesturilor unilaterale ale c─âror consecin┼úe s─â se r─âsfr├«ng─â apoi pe ne┼čtiute sau pe nevrute asupra celorlal┼úi parteneri din coali┼úie. Dimensiunea particip─ârii la opera┼úiunile militare este important─â, dar reperul esen┼úial dup─â care se judec─â semnifica┼úia prezen┼úei ├«n coali┼úie este "greutatea" politic─â a implic─ârii, valoarea ei principial─â (opus─â conduitei conjucturale). Iat─â de ce, ├«n asemenea circumstan┼úe, loialitatea fa┼ú─â de angajamentul ini┼úial, corectitudinea ┼či onestitatea conteaz─â ┼či calific─â definitiv politica extern─â a statului participant. Dac─â - ┼či aici vin direct la Irak - interven┼úia coali┼úiei ┼či apoi prezen┼úa for┼úelor multina┼úionale ├«n Irak au reprezentat sau nu o gre┼čeal─â r─âm├«ne de v─âzut. Simplul calcul financiar, de genul "s-a pierdut at├«ta din 2001 ├«ncoace", nu evoc─â rezultatul politic al implic─ârii. C├«┼čtigurile noastre din punct de vedere strategic, dar ┼či ├«n credibilitate s├«nt remarcabile. Participarea Rom├óniei ├«n coali┼úia irakian─â valideaz─â op┼úiunea noastr─â ideologic─â ├«n politica interna┼úional─â. Pe de alt─â parte, relev─â capacitatea ┼ú─ârii de a-┼či proiecta for┼úa ├«n exterior. Din calculul f─âcut ├«ntre banii pe care-i consum─âm ┼či efectele politic, strategic, militar, de imagine, de credibilitate ie┼čim foarte bine. ├Än situa┼úia aceasta, evident c─â nu pot s─â fiu altfel dec├«t prointerven┼úionist. Mircea Vasilescu: Un ministru de Externe nu lucreaz─â numai cu sistemul "lui", cu ministerul "lui", ci are de-a face cu diploma┼úi, cu al┼úi mini┼čtri de Externe, iar jum─âtate din timp probabil c─â ┼či-l consum─â ├«n vizite ├«n alte ┼ú─âri. Percep┼úia comun─â identific─â lumea diploma┼úiei cu aspectele de suprafa┼ú─â - protocol, recep┼úii, c─âl─âtorii pe tot globul, frecventarea "lumii bune" de pe mapamond... Cum e, de fapt, activitatea diplomatic─â? E surprinz─âtor c├«t de tehnic─â, de articulat─â ┼či de precis─â devine ast─âzi reprezentarea diplomatic─â. Cu c├«t e┼čti mai superficial, cu at├«t pierzi mai repede ├«n confruntarea cu omologii. Cu c├«t e┼čti mai profund, mai atent, mai aplicat, cu c├«t ai mai mult Sitzfleisch s─â cite┼čti, cu c├«t e┼čti mai obi┼čnuit s─â treci cu creionul pe dosare - dosarele care devin enorme, devin c─âr┼úi - cu at├«t e┼čti mai conving─âtor. Altminteri, superficialitatea, aparen┼úa cunoa┼čterii, arogan┼úa celui care nu cite┼čte, dar declam─â s├«nt imediat taxate ┼či sanc┼úionate ├«n mediu. Nu v─â a┼čtepta┼úi ca diploma┼úia s─â ├«nsemne doar spirite spumoase. Ministrul e un expert cu bun-sim┼ú Nu mai este lumea lui Talleyrand, nu mai este o familie de intelecte enciclopedice. ├Än mare m─âsur─â, mini┼čtrii de Externe din Uniunea European─â au un parcurs politic decent ┼či nespectaculos. Au trecut prin Parlamentul propriu, ├«n urma unei cariere politice de nivel onorabil. Au ajuns ├«n Parlament pentru c─â fiecare partid politic, oriunde ├«n Europa, are nevoie de ni┼čte exper┼úi capabili s─â fac─â o fi┼č─â, un dosar de situa┼úie, s─â confirme o pozi┼úie ideologic─â pe o tem─â de politic─â extern─â; dintre ei se aleg mini┼čtrii de Externe. Majoritatea ├«ns─â au cunoscut diploma┼úia ├«ndeaproape. Cei care nu au avut tangen┼ú─â cu sistemul au ├«n spate o gard─â solid─â, consistent─â, de in┼či antrena┼úi, de "tehnici" f─âr─â veleit─â┼úi ministeriale. Dar admirabil e faptul c─â to┼úi ace┼čti oameni mai au un argument pe care noi ├«l c─âut─âm cu lupa ├«n Europa de Est. Posed─â un bun-sim┼ú antrenat ┼či reflex. Acolo unde lipse┼čte cunoa┼čterea, nu se feresc s─â reproduc─â fie ┼či un text sec, aparent stereotip, construit de consilieri. Nu se feresc, deci, ┼či ├«┼či evit─â propria fantezie sau implicarea personal─â, tocmai pentru c─â aportul subiectiv, ├«n cazul acesta, e riscant. Cezar Paul-B─âdescu: Se pare c─â discursul diplomatic cel mai eficient este discursul gri, lipsit de orice foc de artificii. Este adev─ârat? Este precis. Are, desigur, un mare deficit estetic. Nefiind epitetic, nu place. E de lemn, pare gri. Dar este singurul tip de discurs ├«n spatele c─âruia po┼úi camufla politicile, ferindu-le de vulgarizare. ├Än plus, este singurul tip de discurs oficial care are traducere universal─â pentru c─â toate cancelariile promoveaz─â acela┼či mod de comunicare. Discursul diplomatic folose┼čte polisemia la maximum. Ajungi s─â te joci ├«n func┼úiunea conceptual─â a cuvintelor; dac─â te gr─âbe┼čti ┼či identifici diplomatul cu limbajul, ├«┼úi iese tot un personaj gri, f─âr─â profil, neinteresant. Fiecare diplomat cap─ât─â, ├«n timp - pentru c─â nu exist─â o ┼čcoal─â, aici e mult fler - un tip de deprindere semiotic─â pe care nu o reg─âse┼čti altundeva, prin care reu┼če┼čte s─â exprime o tem─â tratabil─â ├«n c├«teva cuvinte printr-o fraz─â care, ├«n ciuda prolixit─â┼úii, are sens, scopul fiind de a o trece neatins─â prin negocierea textului. ├Ändeob┼čte fiecare ├«nt├«lnire interna┼úional─â se termin─â cu un text - un comunicat comun de pres─â, o declara┼úie comun─â, un text care contractualizeaz─â ceva, un acord, un tratat. Lupta real─â - negocierea - nu se desf─â┼čoar─â exclusiv pe principii - pentru c─â acolo unde principiile nu se ├«nt├«lnesc, nu se ├«nt├«mpl─â nimic - ci pe forma textului, pe modul ├«n care s├«nt articulate frazele ┼či pe modul ├«n care pot fi ele traduse ├«n alte limbi sau ├«ntr-o limb─â considerat─â lingua franca. Tratatele europene, Tratatul de la Washington, cele mai simple protocoale de ├«nt├«lniri consum─â trei sferturi din timpii de negociere, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t, la sf├«r┼čit, s─â nu sune r─âu nici pentru o parte, nici pentru cealalt─â, s─â aib─â cantitatea cuvenit─â de angajament, cantitatea cuvenit─â de compromis. Limbajul este salvator! Adina Popescu: Vi se pare c─â, pentru a practica acest tip de limbaj, v-a┼úi format un anumit tip de discurs, chiar ┼či o structur─â interioar─â sau le avea┼úi dinainte? Nu cred c─â pot s─â scriu un text ├«n limba de lemn... Am ├«nv─â┼úat totu┼či s─â prelucrez un text dificil p├«n─â ├«n momentul c├«nd reflect─â suficient de mult g├«ndirea mea. Nu neap─ârat ca fiind al meu, dar ca o pozi┼úie a ministerului filtrat─â de ceea ce poate sau crede ministrul, prizonier al mandatului politic. Textul, crochiul de text, p├«n─â s─â ajung─â la ministru, trece prin nenum─ârate instan┼úe de avizare - oameni la fel de tineri ┼či care, fiecare cu propria competen┼ú─â, ad─âuga sau sc─âdea din textul ini┼úial. Cam cum s-a constituit Vechiul Testament... ├Än a┼ča fel ├«nc├«t, la sf├«r┼čit, nu recuno┼čteai un editor, ci mai mul┼úi editori, flexiunile nu erau ale editorilor, ci ale nenum─âra┼úilor "avizatori" care interveneau pe text. Responsabilitatea final─â apar┼úine ministrului. ┼×i atunci, optezi: primo, nu te atingi de text ┼či ├«l la┼či s─â treac─â. N-ai risc, dar n-ai nici memorie. Sau te atingi de el ┼či ├«ncerci s─â vezi ce mesaje po┼úi infiltra ├«n aceast─â colec┼úie de termeni polisemici. Simona Sora: Un bun redactor ├«ntotdeauna spune c─â textul trebuie s─â fie limpede ┼či univoc. S─â v─â dau un exemplu. ├Äntre subiectele discutate cu Chi┼čin─âul, se g─âse┼čte ┼či un "Tratat asupra regimului frontierei". Tratat asupra regimului frontierei ├«nseamn─â un tratat care evoc─â, p├«n─â la detaliul tehnic, ceea ce trebuie s─â se ├«nt├«mple ├«n frontier─â: care e capacitatea osmotic─â a frontierei, cum se reglementeaz─â trecerea frontierei, ce ├«nseamn─â punctul de trecere a frontierei, cum se organizeaz─â administrativ aceste pasaje etc. O sumedenie de am─ânunte care pretind un text clar ┼či neinterpretabil, apt pentru traducere ├«n decizie intern─â. Dar partea moldovean─â ├«l nume┼čte "Tratat de frontier─â". O s─â ├«ntreba┼úi care e diferen┼úa. ├Än formula "tratat de frontier─â" mai apare ceva: nu e vorba doar despre regimul frontierei, despre uzul frontierei, ci este vorba ┼či despre natura frontierei, natura politic─â a frontierei, geneza ei istoric─â. Aici, de fapt, ne-am ┼či ├«mpiedicat cu negocierile. Modernitatea rom├óneasc─â e legat─â de statul str─âinului Simona Sora: Ai scris o carte despre convertire. Mi s-a p─ârut foarte interesant c─â, scriind despre convertirea religioas─â ├«n Moldova de la ├«nceputul modernit─â┼úii, ai intrat ┼či ├«n via┼úa privat─â, trat├«nd convertirea, ┼či apoi pe converti┼úii care rezultau de aici, ├«ntr-un fel oarecum marginal din punct de vedere cultural, dar reprezentativ pentru o anumit─â zon─â... De unde interesul, destul de rar, pentru converti┼úi? S├«nt convins c─â nu o s─â mai fie nimeni at├«t de nebun s─â aleag─â un asemenea subiect. Cu Andrei Oi┼čteanu am stat ├«n leg─âtur─â mult timp; el s-a alimentat din ceea ce i-am oferit ca rezultate par┼úiale ale cercet─ârii. De fapt, lucrurile s├«nt simple. Acum poate o recunosc pentru prima dat─â. Am pornit cu ni┼čte vise foarte mari la 24-25 de ani: s─â ├«ncerc s─â schi┼úez o teorie, un mod de a explica geneza modernit─â┼úii sociale rom├óne┼čti ├«n prima jum─âtate de secol XIX, pornind de la ni┼čte constat─âri pe care ast─âzi la tratez axiomatic, pe care nu le mai abandonez, nu m─â mai dezic de ele. ├Än spe┼ú─â, faptul c─â perioada Regulamentelor Organice a fost una de real progres pentru societatea moldoveneasc─â ┼či pentru cea valah─â, c─â a reprezentat una dintre garan┼úiile transform─ârii Rom├óniei ├«n stat modern, c─â este pentru prima dat─â c├«nd structurile sociale istorice au c─âp─âtat legitimitate ├«ntr-un context modernizator. Acestei ├«ncerc─âri teoretice ├«i ata┼čam un argument pe care ├«l consider important, ┼či anume cel referitor la rolul str─âinului: construc┼úia modernit─â┼úii rom├óne┼čti nu poate fi nicicum separat─â de evolu┼úia statutului str─âinului ├«n societatea local─â. Str─âinul a fost unul dintre cei mai interesan┼úi fermen┼úi sociali, culturali, economici, politici din epoc─â. De aici am ajuns la a inventaria prezen┼úa str─âinilor ┼či contribu┼úia lor nemijlocit─â la transformarea structural─â social─â a Principatelor. Am constatat, printre altele, c─â toate aglomer─ârile urbane, viitoare ora┼če moderne, din Moldova epocii regulamentare (1830-1840) ├«nsemnau o colec┼úie de comunit─â┼úi etno-culturale, cu via┼ú─â distinct─â, dar care reu┼čeau, organic, s─â func┼úioneze urban, ├«mpreun─â, f─âr─â s─â vorbeasc─â aceea┼či limb─â ┼či folosind rom├óna de multe ori doar ca vernacular─â administrativ─â. Mi-am dat seama atunci c─â s├«nt separat de o memorie istoric─â cu totul ┼či cu totul interesant─â, care este ┼čtears─â din mintea mea, din varii motive. Ia┼čii contemporani mie nu aveau pic de evreitate. Nu mai aveau armeni, nu mai aveau greci, nu mai aveau ru┼či, nu mai aveau polonezi. Nu mai aveau nimic. Aveau rom├óni. Aveau o alt─â compozi┼úie, definitiv unitar─â, dar lipsit─â de relevan┼ú─â istoric─â. Nu spun c─â a fost o revela┼úie, dar am ├«nceput s─â v─âd altfel rolul a ceea ce s├«ntem tenta┼úi s─â numim "periferie social─â". S├«ntem tenta┼úi s─â atribuim un rol esen┼úial ├«n construc┼úia modernit─â┼úii rom├óne┼čti doar rom├ónilor. Am c─âutat cazurile cele mai elocvente de alogenie. Ace┼čtia s├«nt converti┼úii: singurul tip uman care, datorit─â unui proiect personal de inser┼úie social─â, este capabil s─â abandoneze tot. TOT! Adic─â identitate, avere, rela┼úii familiale, de rudenie, pentru a deveni alt om, ren─âsc├«nd ├«ntr-o alt─â societate, care ├«l prime┼čte ├«ntr-o m─âsur─â oarecare, ├«l accept─â mai bine dec├«t l-ar fi acceptat probabil comunitatea originar─â. Le-am urm─ârit apoi traseul ├«n timp ┼či am descoperit c─â exist─â Judischeselbsthass, c─â exist─â ├«ntotdeauna distan┼ú─â fa┼ú─â de propriile origini, c─â exist─â exemple de ortodoxie na┼úionalist─â ├«n procesele de convertire. Am dat peste biografii exemplare, rezultate ├«n urma investiga┼úiilor din arhive, care explic─â ce s-a ├«nt├«mplat cu ace┼čti oameni. Familia Baiardi reprezint─â un caz gr─âitor. A┼ča cum, dac─â spunem azi Cazaban, nu ne g├«ndim c─â absorb┼úia unui francez sau a unui elve┼úian de limb─â francez─â ├«n mediul autohton ar fi putut crea probleme. La urma urmei, erau cre┼čtini. Dar ce te faci cu unul care este n─âscut evreu ┼či este abandonat de familie? Singurul lucru pe care-l ┼čtie despre sine este propria iudaitate; luat apoi sub aripa ocrotitoare a unei misiuni protestante, devine anglican, din anglican ajunge ortodox. ├Än consecin┼ú─â, ajunge bibliotecarul lui Veniamin Costache (cel mai luminat spirit ecleziastic al epocii, mitropolit al Moldovei pentru o bun─â bucat─â de vreme), iar de acolo bibliotecarul prin┼úului Mihail Sturza (cunosc─âtor de german─â), apoi apropiat de Mihail Kog─âlniceanu, coleg de loj─â masonic─â cu to┼úi revolu┼úionarii moldoveni de la 1848, y compris Cuza. Se ceart─â cu Asachi pe favorurile princiare, iar la sf├«r┼čitul vie┼úii, dup─â ce reu┼če┼čte s─â ob┼úin─â o slujb─â de la Alexandru Ioan Cuza, ├«n 1866, ├«nfiin┼úeaz─â prima ┼čcoal─â de sericicultur─â din Rom├ónia. ├Äncepe s─â creasc─â viermi de m─âtase ┼či face avere. Alex. Leo ┼×erban: Nu ┼úi se pare c─â ast─âzi asist─âm - nu at├«t la noi, c├«t ├«n Europa de Vest - la fenomenul invers? Este o tendin┼ú─â spre afirmarea tot mai f─â┼úi┼č─â a identit─â┼úii, a r─âd─âcinilor ┼či, ├«n mod paradoxal, cazuri de femei care se convertesc la islamism. ┼×i nu e vorba despre nici o dorin┼ú─â de inser┼úie social─â... Mecanismul e interesant ┼či explic─â biografii ascunse. S├«nt destui cei care ├«ncearc─â s─â-┼či ascund─â originea sau ascenden┼úa c├«nt├«nd aprig la coarda extremei politice sau a ortodoxiei severe, atac├«nd tot ce poate fi catalogat drept cosmopolit, Soros etc. Comportamentul nu m─â surprinde - este o tentativ─â de reinventare a propriei identit─â┼úi. Testamentul lui Emanuel Gojdu Cristian Ghinea: Care este, de fapt, povestea Funda┼úiei Gojdu, despre care s-a scris c─â ar fi o "cedare a patrimoniului" c─âtre Ungaria? Funda┼úia Gojdu se putea dezvolta ├«ntr-un proiect frumos. Istoria e lung─â. Funda┼úia Gojdu s-a constituit dup─â moartea celui care a fost Emanuel Gojdu, unul dintre cei mai mari avoca┼úi ai Imperiului Austro-Ungar ┼či mecena al artelor ┼či al literelor. Un mecena cosmopolit, liberal, binef─âc─âtor al Universit─â┼úii din Budapesta, al Facult─â┼úii de Drept din Viena. A ├«ntre┼úinut numeroase asocia┼úii de rom├óni ┼či le-a finan┼úat ini┼úiativele. Generos, la sf├«r┼čitul vie┼úii a ├«n┼úeles c─â uzul optim al averii sale nu se poate face dec├«t ├«ntr-un proiect educativ major, apt s─â restaureze intelighen┼úia autentic rom├óneasc─â: fonduri pentru educa┼úie. ┼×i nu pentru educa┼úia celor care aveau de unde s─â-┼či pl─âteasc─â studiile, ci pentru educa┼úia copiilor care proveneau din familii simple, lipsite de resurse. C─âut├«nd un curator, s-a ├«ndreptat c─âtre congrega┼úiile ortodoxe. Funda┼úia a c─âp─âtat amploare c─âtre sf├«r┼čiul secolului al XIX-lea. Legisla┼úia social─â imperial─â crease o cultur─â a sprijinului comunitar ┼či a compasiunii pentru cei nevoia┼či - circumstan┼ú─â favorizant─â pentru inten┼úiile lui Gojdu. C├«nd Transilvania a devenit parte a statului rom├ón, dup─â Trianon, patrimoniul Funda┼úiei Gojdu a devenit subiect de discu┼úie ├«ntre partea ungar─â ┼či partea rom├ón─â, d├«nd na┼čtere unei suite de procese care nu s-a oprit dec├«t dup─â al doilea r─âzboi mondial, odat─â cu schimbarea de regim. ├Än 1948, a ap─ârut o lege care desfiin┼úa toate funda┼úiile, patrimoniul lor trec├«nd la stat. Apoi, la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬ś90, Ministerul de Externe a revenit la dosarul ├«n litigiu pentru a vedea ce se poate recupera. Exist─â valori pierdute ├«n urma na┼úionaliz─ârii funda┼úiilor de drept privat. Valori care se aflau la Budapesta, tezaurizate la Banca Na┼úional─â, altele - valori imobiliare - ┼či-au schimbat proprietarul. Interesant este c─â, p├«n─â s─â izbucneasc─â conflagra┼úia mondial─â, se ajunsese la un compromis ├«ntre partea rom├ón─â ┼či partea ungar─â. Un compromis care folosea principiul uzului comun al patrimoniului, d├«nd ├«ns─â proprietarului de drept ceea ce i se cuvenea, fie ┼či ├«n parte. Negocierile au fost foarte dure atunci. Dup─â 50 de ani s-a reluat dosarul. ├Än 1997, a c─âp─âtat form─â ideea constituirii unei Funda┼úii Gojdu care s─â ├«ncerce recuperarea patrimoniului r─âmas ├«n ┼úar─â ┼či s─â declan┼čeze proceduri juridice pentru recuperarea a ceea ce r─âm─âsese ├«n Ungaria. ├Än 1998, eu fiind secretar de stat, am participat la re├«nfiin┼úarea Funda┼úiei Gojdu de la Sibiu, curatorul fiind mitropolitul de atunci al Sibiului, Antonie Pl─âm─âdeal─â. ├Än felul acesta, ├«ncercam s─â respect─âm m─âcar ├«n spirit, dac─â nu ┼či ├«n liter─â, testamentul lui Emanoil Gojdu. ├Äntre timp, ├«n Ungaria situa┼úia s-a schimbat foarte mult. Pe c├«nd noi ne ├«ndreptam spre o extindere a sferei de aplicare a legisla┼úiei privitoare la retroced─âri, ├«n Ungaria retroced─ârile se ├«ncheiaser─â la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬ś90 ┼či nu se mai putea ob┼úine nimic din ceea ce ├«nsemna patrimoniul Gojdu din Ungaria dec├«t pe calea negocierilor directe ├«ntre guverne (dar asta se ├«nt├«mpla oricum, f─âr─â mare succes) sau printr-un compromis, printr-un proiect de compromis care s─â antreneze ┼či partea rom├ón─â, ┼či partea ungar─â ├«n valorificarea r─âm─â┼či┼úelor patrimoniale. Negocierile au continuat, ├«ns─â ├«ncheierea procesului de retrocedare ├«n Ungaria a creat complica┼úii: noi vrem ├«napoi cl─âdirile din Budapesta, dar statul ungar spune c─â aceste cl─âdiri s├«nt administrate de o prim─ârie de sector, problema fiind transmis─â administra┼úiei locale. Dar statul rom├ón nu are calitate procesual─â, nu poate da ├«n judecat─â o prim─ârie de sector. O poate face totu┼či o funda┼úie de drept privat, ├«ns─â Funda┼úia constituit─â la Sibiu nu a mai f─âcut a┼ča ceva dup─â 2000. A ├«ncercat o singur─â dat─â. Avocatul a construit gre┼čit probatoriul rom├ónesc, judec─âtorul a detectat un "viciu de form─â" ┼či ac┼úiunea a c─âzut. Apoi, funda┼úia a intrat ├«ntr-un fel de letargie, s-a topit, a┼ča cum s-a topit ┼či via┼úa curatorului. F─âr─â ecou. ├Än 2004, cineva din conducerea de atunci a Ministerului de Externe, poate chiar dl Geoan─â, a venit cu ideea ├«nfiin┼ú─ârii unei funda┼úii comune. Suna foarte bine, indiferent dac─â venea din partea PSD sau PNL. Suna bine pentru c─â scopul era valorificarea a ceea ce a mai r─âmas printr-o ├«n┼úelegere ├«ntre statele interesate, ├«n scopul sprijinirii tinerilor rom├óni care vor s─â ├«nve┼úe la Budapesta ┼či a tinerilor unguri care vor s─â ├«nve┼úe la Bucure┼čti, dup─â un model franco-german. Coabitarea acesteia cu funda┼úia sibian─â ar fi fost posibil─â, s├«nt convins. ├Äns─â nefericita omonimie - cele dou─â funda┼úii av├«nd nume similar - a dat na┼čtere la interpret─âri politice nedrepte ┼či a generat pretexte pentru retoric─â extremist─â. Rom├óni sub bombe Mircea Vasilescu: Dintre ├«nt├«mpl─ârile petrecute ├«n timpul mandatului de ministru, care s├«nt cele de care ├«┼úi vei aminti cu pl─âcere? Nu am f─âcut o ierarhie, nu am o ordine. Primul exemplu de succes care ├«mi vine acum ├«n minte: repatrierea a aproape 1000 de oameni din Liban, la scurt timp dup─â ├«nceperea violen┼úelor. Nu a f─âcut niciodat─â vreun ministru de Externe din statele din preajm─â a┼ča ceva, e o experien┼ú─â cu totul aparte. Cum ├«i aduci pe cet─â┼úenii t─âi acas─â f─âr─â s─â existe un modus operandi, f─âr─â s─â existe o preg─âtire logistic─â? Ambasada Rom├óniei din Liban era format─â din trei oameni. Am ├«nceput cum ne-am priceput, iar ├«n momentul ├«n care s-a v─âzut c─â am g├«ndit bine ├«ntreaga ac┼úiune, au ap─ârut ┼či "p─ârin┼úii": mul┼úi "autori" ferici┼úi. C├«nd a venit ┼či ultimul acas─â, am r─âsuflat u┼čurat. A fost o perioad─â ├«n care trei sferturi din coresponden┼úa pe care o primea ministrul erau scrisori de mul┼úumire din partea celor care sc─âpaser─â din conflict. Alt exemplu: constituirea unui fond consular de urgen┼ú─â. Totul a pornit de la experien┼úe personale: primeam misive de la oameni afla┼úi, nu neap─ârat din vina lor, ├«n situa┼úii disperate, care solicitau ajutor financiar de la birourile ┼či sec┼úiile consulare. E┼čti ├«n concediu, ajungi seara, la┼či ma┼čina ├«n parcare, iar a doua zi nu mai e; ├«n ma┼čin─â ai actele ┼či banii. Ce faci? Mergi la consulat ┼či ceri ajutor. Sigur c─â ┼úi se ofer─â ajutor. Cum? Ai nevoie de bani, trebuie s─â ajungi la avion, la gar─â sau la o sta┼úie de autobuz. Nu po┼úi primi bani, fiindc─â ministerul nu e institu┼úie de credit. O t├«n─âr─â de 15 ani r─âpit─â din Rom├ónia, dus─â ├«n Vojvodina, for┼úat─â s─â se prostitueze, sare ├«ntr-o noapte pe geamul casei unde era ostatic─â, f─âr─â acte, f─âr─â bani, ┼čtiind numai rom├óne┼čte. ├Ä┼či fr├«nge glezna ┼či cu piciorul rupt reu┼če┼čte s─â ajung─â la ambasad─â. Vorbe┼čte rom├óne┼čte, se deschid por┼úile, e luat─â ├«n─âuntru, ├«ntrebat─â cine este... Trebuie s─â o trimi┼úi ├«n ┼úar─â. Ce faci mai departe? Nu ai bani. Nu ai posibilitatea legal─â de a o ajuta, iar afar─â se afl─â proxenetul. Cum o aju┼úi? O cazezi ┼či ├«i dai un act de identitate, un pa┼čaport consular. Dar ce faci mai mult? Cum o aju┼úi s─â ajung─â ├«n ┼úar─â? ├Än ma┼čin─â diplomatic─â nu ai voie. S─â o ┼úii ├«n ambasad─â, nu ai cum. A┼ča c─â, pentru asemenea cazuri, am g─âsit o solu┼úie. Marius Chivu: Alte ┼ú─âri au un asemenea sistem? Bine├«n┼úeles! Totul ┼úine de o elementar─â schimbare de filozofie a activit─â┼úii consulare. Ambi┼úia mea a fost s─â reconstruiesc rela┼úia dintre minister, reprezentantul consular ┼či cet─â┼úeanul obi┼čnuit. Nu e simplu, fiindc─â am fost nevoit s─â ├«nfrunt reflexe gre┼čite, atitudini retrograde, conduite ├«n afara legii. Am constituit, prin urmare, un fond de urgen┼ú─â ┼či fiecare consulat are azi acces la o anumit─â sum─â utilizabil─â ├«n rezolvarea situa┼úiile de urgen┼ú─â. Faptul c─â po┼úi fi de ajutor mi se pare extraordinar. ├Än acest context a venit ┼či Libanul. C├«nd au ├«nceput tirurile de artilerie, Beirutul fiind destul de aproape de grani┼úa de sud, au ├«nceput s─â vin─â oameni, familii ├«ntregi la ambasad─â ┼či s─â spun─â "vrem acas─â, nu mai putem s─â st─âm aici, nu ne sim┼úim bine". Unii mai trecuser─â prin amarul unui r─âzboi civil ┼či ┼čtiau c├«t de riscant este. Fondul de urgen┼ú─â s-a dus repede pentru c─â nu po┼úi s─â-i pui pe to┼úi ├«n avion. ┼×i am inventat ceea ce trebuia inventat: convoaie... ┼×i am reu┼čit, f─âr─â nici o pierdere. Cu emo┼úii, cu nop┼úi de nesomn... Probabil a fost experien┼úa cea mai interesant─â, unul dintre cele mai frumoase lucruri care i se pot ├«nt├«mpla unui ministru de Externe: s─â aduci 1000 de cet─â┼úeni rom├óni acas─â.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Istoria României este compusă din foarte multe straturi de tristeţe
- dialog cu Dennis DELETANT - "Cine-i Blaga ăsta?" Mircea Vasilescu: ...cu ce să începem?......
Dac─â plou─â c├«nd sose┼čti la Istanbul jpeg
Dac─â plou─â c├«nd sose┼čti la Istanbul
nu-┼úi f─â griji, nelini┼čtea ta are alia┼úi secre┼úi
Divanul Dilemei vechi cu Alexandru TOCILESCU jpeg
Divanul Dilemei vechi cu Alexandru TOCILESCU
"Eu am ┼čtiut s─â m─â eliberez de Ceau┼če┼čti ┼či c├«nd tr─âiam cu ei la un loc. Am ┼čtiut ┼či am reu┼čit s─â fac abstrac┼úie sau s─â-i arunc ├«ntr-o zon─â comic─â - ├«n care mul┼úi dintre noi ├«i aruncau - s─â fie purt─âtori de umor ├«n bancuri, ┼či s─â scap de teroare. Sigur c─â i-am visat, sigur c─â am avut co┼čmaruri, dar nu puteam s─â tr─âiesc ├«n felul ─âsta, nu puteam s─â tr─âiesc speriat la infinit."
Chirurgul nu mai e singur   dialog cu prof  dr  Irinel POPESCU jpeg
Chirurgul nu mai e singur - dialog cu prof. dr. Irinel POPESCU
Andrei Ple┼ču: Mie dup─â opera┼úia de inim─â mi s-a spus ÔÇ×e┼čti mai s─ân─âtos ca-nainte. Tr─âie┼čte normal, totul e ├«n regul─âÔÇť. N-am verificat asta ├«ntru totul, dar ├«ntrebarea este: unul c─âruia i s-a f─âcut un transplant de ficat este ├«ntr-o condi┼úie de om perfect s─ân─âtos, care poate s─â uite episodul? ┼óine regim pentru ficat? Irinel Popescu: Procurorul P. ├«mi spunea cum ├«┼či f─âcuse el testamentul. Era bolnav din studen┼úie, avea 40 ┼či ceva de ani c├«nd l-am transplantat ┼či, ├«n ultimii doi se pensionase
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ÔÇ×Au existat a┼čtept─âri enorme fa┼ú─â de portofoliul multilingvismuluiÔÇŁ
Mircea Vasilescu: S├«nte┼úi la sf├«r┼čitul mandatului de comisar european pentru multilingvism ┼či, vr├«nd-nevr├«nd, c─âp─âta┼úi ┼či un statut simbolic: primul comisar din partea Rom├óniei. A┼úi putea face o ÔÇ×recapitulareÔÇť a activit─â┼úii dvs. legate de acest portofoliu care, la noi, a fost adesea considerat ÔÇ×minorÔÇť?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
H.-R. PATAPIEVICI
" n─âscut la 18 martie 1957 (Bucure┼čti)....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Răul " vinovăţie asumată sau ghinion? - dialog cu Horia-Roman PATAPIEVICI -
Înainte de 2005, ICR nu exista pe nici o piaţă culturală Mircea Vasilescu: Să începem discuţia cu Institutul Cultural Român....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Stomac de oţel - convorbire cu Vladimir TISMĂNEANU -
Atacat, b├«rfit, calomniat, contestat, Vladimir Tism─âneanu nu le ofer─â adversarilor s─âi mita unui r─âspuns despre altceva, propozi┼úii conciliatorii ┼či explica┼úii de genul "nu asta am vrut s─â spun"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Un intelectual trebuie s─â apere o cauz─â
Nu tot ce e interesant e ┼či pl─âcut Mircea Vasilescu: P├«n─â ├«n 1989, te-ai ocupat de istoria artei ┼či de studii clasice....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Se poate ┼či c├«nd nu se poate
Michelle Kelso este doctorand─â ├«n sociologie la Universitatea din Michigan ┼či directoare a Asocia┼úiei Pentru Educa┼úie ┼či Dialog Civic din Bucure┼čti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sîntem o generaţie bombardată de imagini
- dialog cu Victor Ieronim STOICHI┼ó─é - Victor Ieronim Stoichi┼ú─â s-a n─âscut ├«n Bucure┼čti, la 13 iunie 1949....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Luminiţa GHEORGHIU - o prea scurtă prezentare
Lumini┼úa Gheorghiu s-a n─âscut la 1 septembrie 1949; a absolvit Institutul de Art─â Teatral─â ┼či Cinematografic─â ├«n 1972, clasa prof. Ion Cojar....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Dup─â mintea ┼či sufletul meu - dialog cu actri┼úa Lumini┼úa GHEORGHIU
Pentru un actor este at├«t de firesc s─â se exprime prin intona┼úii, mimic─â, limbaj gestual, ├«nc├«t tanscrierea cuvintelor dintr-o conversa┼úie nu reface dec├«t o mic─â parte din ├«n┼úelesurile ┼či farmecul ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Viaţa în pantofii celuilalt
- dialog cu Delia RADU, redactor la sec┼úia rom├ón─â a BBC - Acest Divan nu a avut nimic solemn, nici ├«n proiect, nici ├«n desf─â┼čurare....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Mariana Cosînzeana la Felix, via Iliescu
-convorbire cu Toni Grecu, liderul grupului Divertis- Impulsul de a-l invita pe Toni Grecu pe Divanul Dilemei vechi, ca reprezentant al Grupului Divertis, a fost determinat de canicula care ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Basm American
A fost odată ca niciodată, într-o ţară săracă, un sat de pescari săraci, săraci... Într-o zi unul dintre pescari îi spuse nevestei sale: femeie, eu plec în lume să-mi caut norocul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Mai u┼čor cu idealurile" - dialog cu Traian UNGUREANU -
La mijlocul lunii iulie l-am invitat pe Traian Ungureanu pe Divanul nostru în primul rînd pentru că el corespundea criteriului de bază: ne era tuturor simpatic....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Teoria ┼či practica modera┼úiei
dialog cu Aurelian CRĂIUŢU La începutul acestei veri, Aurelian Crăiuţu a fost prezent mai peste tot, compensînd parcă anii de absenţă de pe zgomotoasa scenă a opiniilor exprimate publ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pe noi ne-a interesat traduc─âtorul
convorbire cu Antoaneta RALIAN Antoaneta Ralian are orgoliul meseriei bine făcute, orgoliul unui intelectual care a contribuit la destinul unor cărţi în lume....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ur─âsc ┼×coala ┼či institu┼úiile
dialog cu Cristi PUIU Alex. Leo ┼×erban: Am citit un text al Cristinei Modreanu care observa performan┼úa ta de a fi pe primele locuri ├«n "Barometrul cultural", de┼či ai f─âcut doar dou─â filme....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Dac─â reu┼česc s─â termin Orbitor 3, mi-am pl─âtit biletul..."
dialog cu Mircea C─éRT─éRESCU Succesul c─âr┼úilor ┼či miturile intelectualilor Simona Sora: A┼č ├«ncepe discu┼úia din "actualitatea fierbinte", adic─â de la cartea De ce iubim femeile, cel mai mare succ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Nu m─â simt un cel─âlalt, printre voi" - dialog cu Ion VIANU -
Pruden┼úa a vegheat de ambele p─âr┼úi: pe de o parte (de┼či masa la care st─âteam nu are p─âr┼úi), noi, cei din redac┼úie, ne sim┼úeam st├«njeni┼úi de prezen┼úa unei persoane a c─ârei calificare profesional─â ar pr...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pre┼úul inculturii va fi barbaria - dialog cu Mihai ┼×ORA
T├«mpi┼úii din viitor Mircea Vasilescu: A┼č vrea s─â pornim mai din urm─â, din '90, c├«nd dvs. a┼úi fost ministrul ├Änv─â┼ú─âm├«ntului. S-au ├«nt├«mplat multe de atunci. De cur├«nd a fost ┼či greva profesorilor....

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.