Romantism slav
● Adam Baldych & The Baltic Gang, Imaginary Room, ACT, 2012.
Deşi cei de la ACT sînt mai cunoscuţi pentru promovarea avangardei jazz scandinave, avem aici un caz în care au coborît puţin latitudinea – nu mult, pînă în zona baltică a Poloniei, de unde vine violonistul Adam Baldych. Însoţitorii săi, prezentaţi drept The Baltic Gang, sînt următorii: cel mai important nume e basistul suedez Lars Danielsson, despre care am mai povestit în cîteva rînduri; urmează toboşarul danez Morten Lund, saxofonistul norvegian Marius Neset, pianistul (Viktoriei Tolstoy) Jacob Karlzon, trompetistul finlandez Verneri Pohjola şi trombonistul suedez Nils Landgren, prezent şi ca producător al albumului. Ansamblul propune un jazz violonistic, gen popularizat de francezi prin staruri precum Grappelli şi Ponty, dar relativ rar întîlnit (şi tolerat) în restul Europei, cu excepţia Poloniei. Pianul/orga, basul sau chitara sînt instrumentele ce ocupă în mod preferenţial poziţia de lider în jazz. Adam Baldych mizează pe colegii săi în pariul de a nu aluneca prea mult în zona muzicii clasice, o sferă de atracţie gravitaţională puternică pentru instrumentul său. Mixul rezultat face cinste catalogului avangardist de la ACT, însă îl pune pe protagonist într-o postură mai puţin centrală decît în cazul altor configuraţii de ansambluri jazz. Saxofonul şi trompeta, îndeosebi, ies în evidenţă şi contribuie cu dinamica de context necesară jazzificării viorii. O altă consecinţă este că toată lumea are la dispoziţie spaţiu larg pentru solouri.
După oarecare activitate locală în fruntea grupului polonez Damage Control, Adam Baldych se lansează prin acest material pe scena internaţională, trecînd între timp şi printr-o intensă şcolire la New York, care l-a pus în contact cu tradiţionalismul american. Vioara sa pare să se inspire mai degrabă din zona folk şi world music (de factură est-europeană), decît din muzica clasică, un aspect care facilitează mularea sa pe regulile jazzului. Pe de altă parte, reuşeşte cu succes să evite încadrarea în gypsy jazzul lui Grappelli şi Reinhardt, construind un sound propriu, pe scheletul jazzului scandinav. Cu Damage Control, violonistul şi-a propus să promoveze romantismul slav într-o cheie dramatică, alături de talentele mai mult sau mai puţine apuse ale unor înaintaşi din underground-ul jazzului socialist. Cu The Baltic Gang, el se adresează globalităţii şi încearcă să le demonstreze ceva celor care l-au format în SUA, bazîndu-se, stilistic, pe rădăcini europene adînci.
Printre piesele care ies în evidenţă se numără dueturile de contraste cu Danielsson în „Million Miles Away“ şi cu pianul lui Karlzon în „Time Traveler“. Sound-ul scandinav grav şi criogenic promovat de cei de la ACT e dezamorsat de stridenţa caldă şi epică a viorii în „Mirrors“, ori în piesa centrală a albumului, „Room of Imagination“, în timp ce „Cubism“ şi prietenoasa „For Zbiggy“ mizează pe voioşie. Mijlocul materialului e puţin sufocat de virtuozităţi şi derapaje înspre vioara clasică, astfel că momentele calme lasă urmele cele mai puternice în ascultător. Piesa „For Zbiggy“ e dedicată prodigiosului Zbigniew Seifert, unul dintre cei cărora se datorează prezenţa Poloniei, alături de Franţa, în avangarda jazzului violonistic. Materialul este meritoriu prin îndrăzneala de a poziţiona vioara în centrul unei lucrări jazz şi de a conferi o mai largă vizibilitate şcolii poloneze. Experimentul sună matur, coerent, departe de a fi o obrăznicie curajoasă. Adam Baldych reuşeşte astfel să se infiltreze într-una din cele mai elitiste comunităţi jazz, însă rămîne de văzut cît de mult o poate întinde cu acest tip de experiment. Şi dacă experimentul are şanse să stimuleze mai larga îmbrăţişare a acestui subgen, faţă de care comunitatea e în mod tradiţional reticentă, acuzînd adesea contaminarea excesivă cu folkul sau muzica clasică.
Adam Baldych Quartet va concerta în cadrul Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărîna, 10-13 iulie. Mai multe la www.garana-jazz.ro.
Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.
