„Pe Ferentari“

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
„Pe Ferentari“ jpeg

● Soldații. Poveste din Ferentari (România-Serbia-Belgia, 2017), de Ivana Mladenovic. 

Soldații. Poveste din Ferentari, debutul regizoral în lungmetraj al Ivanei Mladenovic bazat pe volumul lui Adrian Schiop, spune povestea de dragoste dintre Adi (40 de ani, doctorand în manele, stabilit în Ferentari) și Alberto (un rom în jur de 35 de ani, pușcăriaș timp de 14). Filmul, o apariție imposibil de trecut cu vederea în cinema-ul românesc, profită de pe urma graniței poroase dintre genuri, alternînd secvențe de ficțiune petrecute în intimitatea apartamentului lui Adi cu scene de exterior în care se activează o privire documentară, aproape antropologică, asupra cartierului Ferentari. Afinitatea filmului cu genul documentar e subliniată de o serie de momente nemotivate diegetic, care se abat de la progresia acțiunii: un excavator dărîmă o coșmelie; niște puști de-o șchioapă aleargă după o căruță; are loc o strîngere de seringi abandonate pe stradă; o nuntă cu mare fast (limuzină și decorații) debutează într-o scară de bloc decrepită; într-o scenă inspirat aleasă, Adi dă o tură cu bicicleta prin cartier, fapt ce permite camerei de filmat a directorului de imagine Luchian Ciobanu să descopere universul animat, inundat de muzici și țipete, al Ferentariului. Cum cartierul respectiv și-a construit o mitologie proprie, ar fi fost facil ca Mladenovic să cadă pradă unei fascinații naive, care să privilegieze inutil pitorescul și mizerabilismul. Din fericire, lucrul nu se întîmplă: privirea regizorală pare dotată cu o anumită bunăvoință cînd vine vorba de „terenul“ lui Adi, o anumită curiozitate care, prin viniete observaționale, nu se transformă și în intruziune – ci doar ține să fixeze mai apăsat coordonatele spațiului pestriț în care a aterizat bărbatul.

Căci Adi, deși mutat de bunăvoie în Ferentari, n-are cum să nu iasă în evidență în peisaj. În acest sens, Adi Schiop, care își joacă propriul rol, e o prezență interesantă pe ecran: mai tot timpul crispat, ca și cum nu și-ar găsi locul, timid și prins într-o grimasă cvasi-sfidătoare la adresa celor care ar putea profita de pe urma faptului că e gadjo, că nu e rom. Alberto, în interpretarea excepțională a neprofesionistului Vasile Pavel-Digudai, e încă și mai greu de definit. Amestec de bunătate ingenuă (e o fîntînă de tandrețuri de tip „viața mea“, „iubirea mea“, în timp ce Adi rămîne rezervat) și motiv de spaimă (Vasi, colegul de apartament al lui Adi, își ia repede tălpășița cînd îl vede la ușă), Alberto constituie mare parte din misterul acestei relații. Pe parcursul romanului, Schiop revizuiește neîncetat ipotezele cu privire la orientarea sexuală a lui Alberto, care ba spune că la închisoare a făcut o cu bărbați de plăcere, ba ca un mod de a duce o viață bună; mai mult, omul are nevoie să privească „porno cu femei“ pentru încălzire, iar aspirația lui constantă pare să se îndrepte către o relație heterosexuală. O altă enigmă încîlcită o constituie rațiunea acestei legături, a cărei evoluție nu e întotdeauna motivată cauzal în film: naratorul romanului e torturat de gîndul (sau prejudecata) că Alberto e acolo pentru evidente avantaje materiale („Job Buletin Chirie“) – așa că nu va fi niciodată clar cît din materia afectivă turnată de cei doi în relație e dragoste, și cît oportunism (deopotrivă pentru Alberto și pentru Adi, acesta din urmă mînat de o certă apetență pentru exotic și dornic să-și facă mai ușoară munca „pe Ferentari“).

Andrei Gorzo a remarcat într-un text motivele pentru care, așa cum e impusă de film, obiectivarea perspectivei lui Adi e mai degrabă benefică, în comparație cu „abuzurile“ conștiinței naratoriale din roman (unde Adi se grăbește să lipească etichete tuturor personajelor cu care ia contact). Pe de altă parte, romanul oferă mai mult spațiu de manevră pentru înțelegerea mecanismelor (secrete, dar atît de la vedere) care guvernează în Ferentari. Raporturile dintre oameni, precum și reacțiile lor, își găsesc motivația în roman; filmul e (deliberat) mai eliptic, ba chiar lapidar, la acest capitol, astfel că revine în sarcina spectatorului să înțeleagă ce și cum – de pildă, faptul că Adi doar ce a ieșit dintr-o relație heterosexuală, dar orientarea sa trage spre bărbați; ori secvența, frumos tratată în film, în care Adi și Alberto sînt întrerupți într-un moment de intimitate de către un drogat aflat în apropiere, iar Alberto răbufnește violent: în film, o astfel de reacție pare motivată de atașamentul grozav al bărbatului pentru copii, care „nu poa’ să mai iasă în parc din cauza voastră“. În roman, în schimb, Adi explică faptul că drogații erau, în Ferentari, un fel de ciuca bătăilor atît pentru organele legii, cît și pentru interlopi etc. Astea fiind spuse, filmul e ceva mai atent în a acorda atenție motivului concret pentru care Adi se află în Ferentari: teza de doctorat despre manele, care devine un fel de pretext pentru relația celor doi. La un moment dat, Adi asistă, prin intermedierea lui Alberto, la spectacolul unui tînăr manelist, într-o scenă care ar putea la fel de bine să facă parte dintr-un documentar despre industria muzicii din Ferentari.

Trebuie spus și că sensibilitatea queer care infuzează filmul – deși nu merge pînă la a arăta explicit nici măcar un sărut – denotă ceva curaj, venind dintr o cinematografie destul de timorată, care, chiar dacă a mai manifestat deschideri spre marginalitatea etnică (de pildă, scurtmetrajul excelent al lui Adrian Silișteanu, Scris/Nescris), nu a mers mai departe. Într-un context mai amplu, filmul Ivanei Mladenovic poate fi alăturat explorărilor etnologice ale regizorului francez Jean-Charles Hue (La BM du Seigneur, Mange tes morts), dar mai ales ale italianului Jonas Carpignano, prezent în 2017 la Cannes cu reușitul A ciambra. Și exemplele de mai sus sînt docuficțiuni, dar comunitatea romă devine în cazul lor simplu alibi pentru revizitarea unor genuri cinematografice: jaf cu mașini în cazul lui Hue, coming-of-age story despre devenirea unui băiat, motivată de însăși ierarhizarea strictă a clanurilor de romi, în cazul lui Carpignano. Pentru Soldații – un debut remarcabil din numeroase motive – marginalitatea (fie ea gay, romă etc.) funcționează mai subtil: deopotrivă ca decor sine qua non și ca obiect central de studiu.

Citiţi aici cronica lui Marius Chivu la volumul Soldaţii. Poveste din Ferentari de Adrian Schiop.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.