Un conservatism delectabil

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Un conservatism delectabil jpeg

Dacă v-a turnat cumva plumb în aripi şi otravă în suflet revenirea fesenismului (sovietofil, mercantil, mediatic-scatofil) la putere în România;

dacă v-a isterizat noul triumf al secularului stîngism francez, a cărui raţiune supremă este „eliminarea privilegiilor“, nenorocitul egalitarism în numele căruia toţi pomii fructiferi din livadă ar trebui tăiaţi pentru ca iarba să poată respira, în sfîrşit, liberă(!);

dacă vă deprimă şubrezirea creştin-democraţiei în Germania, singurul sălaş european, alături de Anglia, unde încă subzistă străvechile principii privind ierarhia, tradiţia, respectul autorităţii, meritocraţia, cultul familiei, al eroilor ş.a.m.d.;

dacă vă înspăimîntă perspectiva unei Europe socialiste, lucrînd, ca-n Ferentari, pe principii de şatră omniaglutinantă şi atotpustiitoare („dă şi mie! dă şi mie!“);

dacă vă înnebuneşte arogantul spectru al Greciei, unde mentalităţile de nabab narcisiac duc inconştienţa trufaş, continental provocator, pînă la anularea şanselor de supravieţuire naţională;

dacă vă agasează corectitudinea politică şi vă isterizează discriminarea pozitivă;

dacă vă încercănează ascensiunea euro-planetară a anarhismului, troţkismului, bakuninismului, maoismului, castrismo-guevarismului şi brigadismului roşu;

dacă v-a venit să vă spînzuraţi văzînd că norvegienii sînt gata să-l trimită la un azil de lux pe monstrul care a asasinat cu sînge rece 77 de tineri;

dacă, pe scurt, vă simţiţi, ca mine, dezabuzat, dezosat, eşuat, sfîrîiac politic, nimiric etnocentric... şi altele asemenea faţă de noul, interneticul val al marxismului europlanetar, atunci deschideţi La naiba cu Picasso, de Paul Johnson, carte apărută recent la Humanitas, şi-o să vă liniştiţi dintr-odată.

Caaaalm. Nu e totul pierdut. Nu toată planeta e de stînga. Corectitudinea politică încă n-a reuşit să bage definitiv pumnul în gura cinstitei drepte. Neobositele echipe internaţionalist-provocatoare de zgomote bolşevizante sînt încă, slavă Domnului, departe de-a copleşi pămîntul de la calota glaciară pînă-n occupy-ul Wall Street-ului, cu ecouri „indignate“ din Lisabona, Roma şi Madrid pînă-n OTV-ul lui Dan Diaconescu.

Da, rezervaţi-vă o după-amiază cu Paul Johnson, omul care ne-a fericit acum cîţiva ani, tot la Humanitas, cu Intelectualii, autorul unei necruţătoare Istorii a lumii moderne plus O istorie a evreilor, şocîndu-ne apoi cu Viaţa lui Isus povestită de un credincios, pentru ca acum, în cîteva zeci de cronici şi eseuri, să-şi scoată strălucitor şi flegmatic la bătaie ironia subtil-elitistă, nepăsarea bătrînească, conservatismul, thatcherismul, antiegalitarismul, antifeminismul, antihomosexualismul, antisindicalismul. Altfel spus: fobia faţă de stîngismul care-şi propune cu orice preţ să sufoce pretutindeni tot ce va să zică valoare moral-religioasă şi identitate naţională, ethos tradiţional, rînduială, temeinicie, siguranţă, ierarhie şi autoritate.

La 84 de ani, fostul consilier al lui Margaret Thatcher, afirmat în anii ’50 la The New Statesman, rubricard în The Spectator din 1981 în 2009 şi decorat în 2006 de George W. Bush cu „The Presidential Medal of Freedom“, îşi permite cu straşnică nonşalanţă luxul unor afurisenii, să le spun aşa, la adresa stîngismului („to hell with Picasso“), delectîndu-ne cu pledoarii împotriva discriminării pozitive, a consumismului deşănţat şi dezumanizant, a resentimentarei anglofobii franţuzeşti (paradoxal dublată, aceasta, de o germanofilie deloc motivată istoric), cu şarje la adresa terorismului sindical, a evoluţionismului şi ateismului, a experimentalismului biotehnologic, a relativismului demitizant şi laxismului etic (conjugal, profesoral ş.a.m.d.), a nebuniei fariseice pe nume „hărţuire sexuală“, cea care deghizează adeseori fantasme direct proporţionale cu propensiunea pe care, chipurile, o condamnă.

„Obiectivul Universităţii din Pennsylvania – scria Paul Johnson în 1993 – pare să fie crearea unei atmosfere de teroare, în care albii să stea cît mai în umbră şi să facă sluj, în vreme ce militanţii negri fac legea. Dacă aşa stau lucrurile, eu cred că studenţii albi care nu vor decît să-şi vadă de studiile lor ar trebui să boicoteze de-a binelea acea instituţie, lăsîndu-i pe negri să ducă totul de rîpă.“ De altfel, universităţile îi par „nişte sere pentru toate felurile de extremism, de absurditate, de intoleranţă şi prejudecăţi, în care este inculcat aproape cu dinadinsul snobismul intelectual şi social prin care profesorii încearcă să le transmită studenţilor propriile păcate ale trufiei“.

Sigur că mall-urile sînt atrăgătoare şi eficiente, doar că „eu duc dorul acelor băcănii de stil vechi unde mergeam cu mama în copilărie: mirosurile pătrunzătoare, imensele şorţuri albe pe care le purtau asistenţii unsuroşi, iscusinţa uluitoare cu care tăiau brînza şi şunca şi legau pachetele arătoase pe care le ambalau drăgăstos (...) Copiii din ziua de azi nu mai au parte de nici una dintre aceste plăceri, cu toate că este adevărat că se distrează călătorind pe cărucioarele de cumpărături“.

În fine, lasă că „trăim într-o lume în care cinstea rămîne nerăsplătită, infracţiunea scapă nepedepsită iar ticăloşii ies cu faţa curată“, dar Paul Johnson (un familiar, în anii ’60, al lui Salvador Allende şi soţul unei experte guvernamentale în problemele IRA) are curajul că afirme că „sub cîrmuirea lui Pinochet economia chiliană a fost restaurată şi a devenit foarte prosperă – ţara este una dintre cele mai bogate din America latină“.

M-am bucurat să-l văd la Paul Johnson pe Michael Oakeshott citat pe acelaşi plan cu Karl Popper şi E.H. Gombrich. M-a şocat să-l văd tocmai pe Marx afirmînd că „evreii otrăvesc societatea în întregul ei“ (p. 62). Am fost de acord cu reticenţa la adulterini şi homosexuali (p. 98). M-am amuzat amar să-l văd grăbindu-se să-şi cheltuiască economiile, de vreme ce „gîndindu-mă că există un risc real să vină socialiştii la putere, m-am hotărît să cheltuiesc nişte bani înainte să aibă ei ocazia să mi-i confişte“. I-am admirat admiraţia faţă de mîndria spaniolilor („popor extraordinar de atrăgător, lipsit cu desăvîrşire de îngîmfare“), chit că nu sînt convins că Tratatul de la Maastricht ar fi chiar „un rău în toată puterea cuvîntului“ (p. 118). Am chicotit empatic răutăcios la şarja antifeministă de la p. 176, cu tirania (atît de excentric şi necondiţionat acceptată) a bărbaţilor creatori în lumea haute couture, ceea ce-i sugerează autorului „o conspiraţie urzită printre rînjete de les pédés, ca să vadă cît de departe pot merge mînînd femeile în sfera ridicolului“. Am luat act de „strădaniile discrete, viclene, dar hotărîte, ale autorităţii anglicane de a-i menţine pe catolici strict în postura lor de inferioritate (...) Încă este legală discriminarea catolicilor“ (p. 197 ş.u.). L-am văzut catalogat pe Bonaparte drept un „flagel alungător al tuturor lucrurilor bune şi venerabile“, m-a încruntat afirmaţia că „în Marea Britanie majoritatea profesorilor universitari le prezintă studenţilor capitalismul ca pe o activitate îngrozitor de materialistă, caracterizată prin lăcomie şi necinste“, după cum m-au revoltat excesele comise frecvent în siajul Legii Protecţiei Copilului, din 1989, la adăpostul căreia „bandiţii de-o şchioapă“, chiar şi cînd săvîrşesc omoruri, rămîn nepedepsiţi, rîzîndu-le tuturor în nas, „ceea ce se întîmplă din ce în ce mai des“ (p. 232).

O lectură răcoritoare precum paharul de bragă din copilărie. La naiba (nu doar cu Picasso), poate că n-o fi totul pierdut!

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.