Rîsul sfîrşitului lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Rîsul sfîrşitului lumii jpeg

● Adrian Georgescu, Cîteva sfîrşituri de lume, Humanitas, 2011.

La cîte potenţiale sfîrşituri de lume am fost martori în ultimii ani, era inevitabil ca toate aceste ficţiuni mediatice de inspiraţie culturalo-religioasă ori ştiinţifico-astronomică să-şi găsească forme de exprimare în arte, în special în cinema şi literatură. Şi nu doar în zonele speculaţiilor (post)apocaliptice grave sau ale scenariilor metafizice ale postumanităţii (extinse şi dincolo de literatura autorilor de gen – vezi The Road al lui Cormac McCarthy sau Cosmopolis-ul lui Don DeLillo), ci şi în cea soft a farsei comice. În literatura noastră firavă, cu (sub)genuri inexistente sau foarte slab reprezentate, un volum de povestiri umoristice pe tema sfîrşitului lumii, cum este această carte de debut a jurnalistului sportiv Adrian Georgescu (citit, ca autor, pentru prima dată în volumul colectiv de amintiri cazone Răcani, pifani şi veterani, Humanitas, 2008), a trecut, ca şi ultimele sfîrşituri de lume, prea repede prin faţa ochilor noştri. Volumul, elaborat şi lucrat atent, are un concept şi prezintă, în cele 9 povestiri de varii dimensiuni (intitulate ficţiuni, încă de pe copertă), cam tot atîtea scenarii apocaliptice, într-o formulă literară compozită (am putea numi aceste povestiri ficţiuni fusion) ce abordează un spectru stilistic destul de larg, de la satiră şi parodie la speculaţii ştiinţifice, cu inserturi textualiste. Abordările nu sînt originale – deseori mi-am amintit de prozele fanteziste ale unor Vonnegut sau Woody Allen –, dar funcţionează, iar Adrian Georgescu i se alătură, astfel, lui Radu Paraschivescu (cel din volumul de povestiri Bazar bizar, 2007, spre exemplu), în încercarea de a revitaliza proza umoristică intelectuală, pe teme, cu referinţe şi găselniţe culturale, cu subiecte şi stilistică spectaculoase.

Proza de deschidere, „O zi în Purgatoriu“, este scenariul clasic al personalităţilor adunate pe Lumea cealaltă (ultimul la noi care a scris texte de acest tip este Alex Tocilescu în volumul de schiţe Standard, 2009), unde, dincolo de prezentarea modului defectuos de funcţionare al Purgatoriului şi de dilemele unora dintre personaje („Pe cînd trăiam, era simplu. Cugetam, deci existam. Acum, am murit, totuşi cuget. Aşadar, exist. Cum e posibil?“, se întreabă Descartes), se iscă o bătaie generală, la uşa băii comune, între tabăra americană, condusă de Elvis, şi cea europeană, condusă de Napoleon („Fără să mai piardă timpul, Proust îl puse la podea pe James Brown, încercînd să-l ţină acolo, însă acesta se ridica iar şi iar, ca un hopa-mitică...“). După scena Purgatoriului elitist prins în cafteala generală, restul ficţiunilor sînt dedicate, rînd pe rînd, cîte unui posibil mod de sfîrşit de lume. „Apocalipsa maşinilor“ prezintă, cum o arată şi titlul, momentul în care tagma maşinilor (de la electrocasnice la autovehicule), sătule de exploatarea umană, încep să funcţioneze conform propriei voinţe şi preiau controlul omenirii într-o revoltă stîrnită spontan de autovehicule, pe străzile din Roma. Şoferii se refugiază într-un mall (scena este asemănătoare celei din Dawn of the Dead, r. Zack Snyder, 2004, unde oamenii se baricadează tot într-un mall, în mijlocul unei invazii zombie), unde li se face cunoscut „Manifestul revoluţionar al maşinii“ („Scuturaţi jugul infam al bestiei bipede! Jos omul!), semnat de un model proletar de Volkswagen pe nume T. Guevara. Înainte ca revoluţia maşinilor să ia amploare („revoluţia prindea viteză şi nu avea timp pentru cei care trăseseră pe dreapta“, „Make Roads, Not War“) şi să dezvolte inevitabilele „diferenţe de clasă“, aflăm, ca-ntr-un poem cărtărescian mecanomorf pe o temă gen Bonnie şi Clyde, şi povestea de dragoste, sfîrşită tragic, între un VW şi o Alfa Romeo, păcatul originar care alimentează, de fapt, revoluţia maşinilor.

În povestirea „Călătorul“, Adrian Georgescu se joacă de-a absurdul parodic prezentîndu-ne un personaj harmsian, Gustav, fără puls, dar cu viaţă, care evoluează de la statutul de caz unic în lumea medicală la cel de lider spiritual al omenirii, doar pentru a decade apoi ca legumă, căci „nimic nu e mai violent şi mai subversiv decît nemişcarea.“ Povestirea „Cei mici şi cei morţi“ debutează cu apocrifa unui sfînt privind predicţiile unui sfîrşit maladiv al omenirii; ceea ce se şi întîmplă: „Vă amintiţi, poate, de vremurile fericite ale bolilor mortale, dar al căror mod de acţiune putea fi înţeles: HIV, febra Dengue şi cele hemoragice Ebola şi Marburg, sindromul sever acut respirator, virusul Nilului de Vest, gripa aviară şi cea porcină, ori temutul Acinetobaacter baumannii. Acelea au fost nişte banale răceli faţă de ce-a urmat: gripa cîrtiţei saşii, hepatita F, boala viermilor de mătase, maladia schnauzerilor pitici, pandemia de ataraxie, alergia la oxigen, la asfalt şi la dulceaţa de vişine, gripa furnicilor, sindromul pîrşului singuratic... ori febra coregrafică, răspîndită, se pare, de puii de condor din Mexic, care-l făcea pe cel infectat să danseze step pînă la epuizare fizică şi deces.“ În „Cherchez les femmes“, un fel de cyber-parodie distopică, un bărbat, aflat în căutarea sexului cu femeia virtuală perfectă, sfîrşeşte în infernul unui Recycle Bin. Ca o paranteză – aceste ultime două povestiri au, fiecare, elemente ce le transformă, indirect şi probabil involuntar, în variantele parodice ale unor scenarii precum cele din Contagion (r. Steven Soderbergh, 2011) sau din Surrogates (r. Jonathan Mostow, 2009), semn că imaginarul (post)apocaliptic este cumva acelaşi.

În „Vasul cu fructe de ceară“, un fel de „Bătrîneţe fără tinereţe şi viaţă fără de moarte“, oamenii au obţinut promisiunea vieţii veşnice în schimbul interdicţiei procreării, povestirea fiind şedinţa de terapie cu cineva care refuză reîntinerirea şi restartarea memoriei, cochetînd cu gîndul sinuciderii. Aceasta este şi singura povestire gravă, în care comicul este abandonat complet, dar numai pentru a reveni, cu forţe noi, în 2012. Raport asupra Sfîrşitului lumii“, un fel de dosar cronologic fragmentar, conţinînd note şi ştiri din presa vremii, mesaje sau e-mail-uri legate de evenimentele petrecute în anul ultim al calendarului mayaş. Proza aceasta conţine mai multe posibile trimiteri la Woody Allen, omagiu adus autorului al cărui tip de umor pare, de fapt, că-l împrumută în multe pasaje din carte (de altfel, cele două volume cu proza scurtă aproape completă a lui Allen au apărut în aceeaşi colecţie „Rîsul lumii“): „Vulcanul Etna, inactiv jumătate de secol, erupe pe neaşteptate, norul de cenuşă alcătuind pe cer emoticonul :(„ – filmul Celebrity (1998) se deschide cu imaginea cuvîntului „HELP“ apărut pe cer ca un mesaj din partea lui Dumnezeu; iar povestea dentistului care descoperă că televizorul său este un portal spre cea de-a patra dimensiune şi, astfel, poate avea acces în filmele văzute la televizor influenţînd acţiunea este, de fapt, găselniţa răsturnată din The Purple rose of Cairo (1985). O altă povestire foarte amuzantă, şi poate cea mai fără de cusur din volum, este „Dragoste cuantică“, unde o familie de protoni este invitată la Geneva să participe la ciocnirea de mare viteză din circuitul acceleratorului de particule pentru a provoca apariţia bosonului Higgs. Naraţiunea este spusă la persoana întîi de quarcul cel mic al familiei, cel care, după ciocnire, şi găseşte bosonul, dar i-l face cadou unei quarcăriţe de care se îndrăgosteşte la prima vedere, privînd astfel omenirea de o mare descoperire şi, în cele din urmă, de progres. În fine, „Game over“ este o povestire detectivistă pe tema clonelor umane, totul în cheie textualistă.

Ficţiunile lui Adrian Georgescu au tot ce le trebuie pentru a te amuza: o temă gravă tratată comic, o imaginaţie parodică ingenioasă, în ciuda oricăror tributuri, şi o stilistică sprinţară, cu destule întorsături neaşteptate de frază. Cîteva sfîrşituri de lume perfecte pentru vacanţă.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Jobul plătit cu peste 2.000 de euro în România, dar nepopular printre tineri. „Ai și pauze de țigară și cafea, dar nu abuza”
Românii sunt cei mai săraci europeni, conform Eurostat, iar la salarii suntem penultimii. Există totuși și locuri de muncă bine remunerate, dar uneori oamenii nu se prea înghesuie din cauză că nu vor să facă munci grele.
image
Este considerată o delicatesă, însă te poate ucide. Cea mai periculoasă brânză din lume se fabrică în Europa
Sezonul vacanţelor se apropie şi, odată cu el, şi şansele de a călători şi de a experimenta cultura şi produsele culinare ale altor ţări în toată splendoarea lor.
image
Un medic, triatlonist la 83 de ani, împărtășește reţeta sănătăţii sale: patru principii-cheie ale dietei
Un medic și triatlonist în vârstă de 83 de ani, care la 40 de ani a luat decizia să-şi schimbe regimul de viaţă, a împărtășit principiile unei diete despre care crede că l-au ajutat să trăiască o viață lungă și sănătoasă.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.