Poeţi americani

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
Poeţi americani jpeg

Din poezia americană modernă şi contemporană s-a tradus la noi, din păcate, foarte puţin. Practic, panoramele şi antologiile apărute în limba română în perioada postbelică pot fi numărate pe degetele unei singure mîini: Antologia poeziei americane moderne, realizată de Margareta Sterian (1947, interzisă în 1949, reeditată în 1973 şi în 2005), Introducere în poezia americană modernă de Serge Fauchereau (1974), Antologia de poezie americană de la începuturi pînă azi, realizată de Leon Leviţchi şi Tudor Dorin (1977-1978), Antologia poeziei americane în traducerea lui Ion Caraion (1979) şi Poezia americană modernă şi contemporană, în traducerea lui Mircea Ivănescu (1986).

După 1989, au mai apărut două: 66 de poeţi americani, ediţie de Ştefan Avădanei (1997) şi, cea mai recentă, Locul nimănui. Poezie americană contemporană, ediţie coordonată de Carmen Firan şi Paul Doru Mugur (Cartea Românească, 2006). Iar dintre antologiile de autor apărute în ultimii ani, în afară de Allen Ginsberg (tradus de Domnica Drumea şi Petru Ilieşu) şi de Charles Bukowski şi E.E. Cummings (traduşi de Dan Sociu), în 2012 au apărut: Sylvia Plath, Selected poems/Poeme alese (traducere de Elena Ciobanu, Paralela 45) şi T.S. Eliot, Opere poetice. 1909-1962 (traducere Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu şi Şerban Foarţă & Adriana-Carmen Racoviţă, Humanitas Fiction). Astfel că, apariţia de anul trecut a două volume din poeţi americani moderni reprezintă în sine un mic eveniment editorial. 

● John Berryman, Cîntece vis, traducere de Radu Vancu, Editura Armanis & Casa de editură Max Blecher, 2013.  

În ultimii ani, poezia lui John Berryman (1914-1971) a circulat la noi graţie revistei Poesis International, scriitorul american fiind deodată un nume intens vehiculat printre poeţii de la noi, aşa că era cumva de aşteptat ca Radu Vancu să îngrijească o ediţie, iar acesta s-a oprit asupra Dream Song-urilor, traducînd 50 dintr-un total de 385, cîte a publicat, cu totul, John Berryman în a doua jumătate a anilor ’60. Trebuie spus din capul locului că Radu Vancu a făcut o treabă minunată, şi nu doar în ceea ce priveşte traducerea (găsesc foarte nimerită formula bilingvă a cărţii), dar şi pentru că a oferit un tabel cronologic lămuritor cu privire la viaţa şi opera poetului, despre care la noi se ştie prea puţin. Radu Vancu marchează în tabelul cronologic şi evenimentele biografice majore din viaţa poetului (sinuciderea tatălui, dar şi propria tentativă, relaţiile amoroase tumultuoase, marile probleme cu alcoolul), precum şi paşii importanţi din cariera de poet şi profesor (volumele de poezie, eseurile, premiile) sau întîlnirile cu Dylan Thomas, Randall Jarrell şi ceilalţi maeştri moderni sau colegi de generaţie.

La final, postfaţa vine să adauge alte detalii care să ajute înţelegerea poeziei lui John Berryman şi plasarea ei în canonul postbelic american, Radu Vancu insistînd pe relativa lui marginalitate în relaţie cu Robert Lowell, aşa cum, zice el, la noi, Mircea Ivănescu a fost, în epocă, în umbra lui Nichita Stănescu. (Fac aici o paranteză pentru a remarca faptul că unul dintre poemele traduse de Mircea Ivănescu din Lowell în antologia mai sus menţionată este un poem în două părţi, dedicat chiar lui John Berryman, poet prezent şi el acolo, cu zece Cîntece de vis, din care patru se regăsesc, în traducere uşor diferită, şi în selecţia lui Radu Vancu.) Insist asupra postfeţei pentru că punerea în context a poeziei lui John Berryman, discutarea „pactului cu Tradiţia“ şi „pasiunea sa aproape iconodulă pentru Tehnică“ ajută enorm lecturii poemelor acestui scriitor „fără corelativ autohton“ pentru cititorul român: „Avem în Berryman cazul bizar al unui poet tehnicist ca un tradiţionalist britanic, dar nevrotic şi gebrochene Mann ca un expresionist neamţ. Un poet pentru care, pe de o parte, nici unul dintre marile lui proiecte nu poate fi conceput decît în relaţie cu un mare poem al tradiţiei.“ E vorba, fireşte de Wasted Land-ul lui Eliot pentru Homage to Mistress Bradstreet, şi de Song of Myself al lui Whitman pentru aceste Dream Songs, poeme cu o formulă tehnică (trei sextine în pentametru şi trimetru) aproape imposibil de transpus în română, şi cu o ţesătură intertextuală ce rămîne în mare parte inaccesibilă cititorului neavizat.

Căci, într-adevăr, felul în care colocvialismul, aluziile şi trimiterile autobiografice intră în reţeaua intertextuală mai vizibilă sau mai obscură a Cîntecelor vis, cu personajele, ritmurile şi tonalităţile diferite ale cîntecelor, cînd declamative şi incantatorii, cînd elegiace şi psalmodice, cu transcrierile lor bizare de limbaj, tăieturile bruşte de vers şi greşelile voite de exprimare, fac din aceste poeme „o junglă verbală“, după cum Radu Vancu citează foarte nimerit expresia lui James Dickey. 

Citiţi aici un poem de John Berryman.

● Jerome Rothenberg, Mistici, hoţi şi nebuni, traducere de Raluca & Chris Tanasescu (MARGENTO), Casa de editură Max Blecher, 2013.  

Tot o junglă verbală, însă într-un cu totul alt climat cultural, ca să mă exprim aşa, este şi (anti)poezia lui Jerome Rothenberg (n. 1931), un alt poet american contemporan major, dar care, spre deosebire de John Berryman, nu mai are nimic de tranzacţionat cu tradiţia. Nu cu cea modernistă, dar cu cea aparţinînd societăţilor indigene, căci Jerome Rothenberg, scriitor prolific, poet şi traducător, teoretician şi practicant de performance poetry, a altoit, la propriu şi la figurat, limbajul cult şi modern cu cel vechi al culturilor arhaice şi primitive, de la cea ebraică la cele amerindiene („primitiv înseamnă complex“), teoretizînd un concept poetic numit chiar etnopoetică, modalitate de explorare şi de expresivitate multilingvistică şi multiculturală.

Jerome Rothenberg a suprapus şi a intersectat limbaje şi referinţe dintre cele mai vechi şi mai diferite, apelînd la mai toate modalităţile tehnice posibile: traducere şi preluare, parafrazare, montaj, colaj. Iată primul său program, din 1960: „Poemul este înregistrarea unei deplasări de la percepţie la viziune. / Forma poetică e tiparul acelei deplasări prin spaţiu şi timp. / Imaginea psihică reprezintă conţinutul viziunii ce iese la lumină în poem. / Vehiculul deplasării e imaginaţia. / Condiţia deplasării e libertatea.“ Iată-l şi pe al treilea, din 1968: „Am tradus poezie amerindiană (inclusiv silabe «fără sens», cuvinte distorsionate & muzică) & mi-am explorat propriile surse ancestrale din lumea misticilor, hoţilor & nebunilor evrei. / Cred că în poezie totul e posibil & că încercările noastre anterioare de a o defini, «occidentale», reprezintă un eşec de percepţie care nu mai trebuie tolerat.“ Şi mai spune el, într-un eseu din 2004: „Am ajuns să mă gîndesc la apropriere, colaj şi traducere în termeni de ideologie“, afirmaţie esenţială, căci Jerome Rothenberg exact asta este: un poet-ideolog „mistic, hoţ şi nebun“, care îşi însuşeşte orice ajută libertăţii viziunii şi transcomunicării.

Jerome Rothenberg este un şaman al limbajului, cu incantaţii de free jazz porno-oniric, cu substrat politic (apar multe trimiteri la Holocaust), sau, după cum îl descrie Andrei Codrescu, „un performance magus, explorator al muzicii-mit şi antologator care a făcut să se întrepătrundă cîntecele rituale străvechi cu năzuinţele avangardiste într-o pînză neasemuită a aspiraţiei umane către mister şi frumuseţe.“ Inspirat intens de Tristan Tzara (deşi termenul Dada folosit de american face referire la un standard de jazz), etnopoezia fusion a acestui post-dadaist, a acestui experimentalist neo-suprarealist, nu este atît o junglă, după cum spuneam la început, cît un Babel performativ, o incantaţie a lui Finnegan, vocea unui cor de avataruri culturale.

Variată şi surprinzător de reprezentativă pentru opera unui asemenea poet, antologia realizată de Raluca & Chris Tanasescu – din care nimic nu e de citat, totul trebuie privit, citit şi rostit cu voce tare – este un tur de forţă pentru care cei doi nu pot fi lăudaţi îndeajuns.

Citiţi aici un poem de Jerome Rothenberg.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.