Moroii erau liberi

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Moroii erau liberi jpeg

● Liliana Lazar, Pămîntul oamenilor liberi, traducere de Doru Mareş, Editura Trei, 2012. 

Literatura română mai are mult de recuperat la capitolul scriitorilor bilingvi, străini de origine română sau născuţi în România. Cum am făcut şi altădată un posibil bilanţ, dacă Herta Müller, Andrei Codrescu şi Cătălin Dorian Florescu sînt traduşi aproape integral şi, oricum, pe măsură ce publică, scriitori precum Anamaria Beligan şi Gabriela Melinescu, americanii Dumitru Radu Popa şi Petru Popescu, nemţii Eginald Schlattner, Dieter Schlesak şi Richard Wagner sau scriitorii maghiari născuţi în Ardeal – Attila Bartis, Ádám Bodor şi György Dragomán, fie sînt traduşi în bună parte, fie „aşteaptă“ să fie traduşi cum trebuie. Elveţianul Daniel Marius Popescu, publicat la Paris şi premiat cu La Symphonie du Loup în 2008, a fost imediat tradus şi în româneşte, dar faţă de mulţi alţii, editurile de la noi nu s-au arătat pînă acum prea interesate. E cazul mai multor scriitoare americance de origine română Claudia Moscovici (Velvet Totalitarianism, 2009 şi The Seducer, 2011), Alta Ifland (Elegy for a Fabulous World, 2009; Death-in-a-Box şi The Snail’s Song, 2011) sau Aura Imbarus (Out of the Transylvania Night, 2010), a „japonezului“ Florin Grancea (The Pigs’ Slaughter, 2010) sau a memorialistei Carmen Bugan (Burying the typewriter: Childhood under the eye of the Secret Police, 2012), care, publicată de curînd de Picador, are în acest moment o presă foarte bună în Anglia. Dar, fireşte, mai sînt şi alţii, destui pentru a putea spune că există o adevărată literatură cu rădăcini româneşti încă de descoperit.

Liliana Lazar (n. 1972) se înscrie şi ea în acest contingent, după ce a debutat cu romanul Terre des affranchis (2009), distins cu premiul literar belgian „La Première“, dar, mai ales, cu Premiul celor cinci continente acordat, în 2010, în Elveţia, de Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Nu cunosc în detaliu presa din lumea francofonă de care s-a bucurat acest roman la vremea lui, probabil bună şi foarte bună date fiind şi premiile, dar din extrasele de pe copertele ediţiei româneşti se poate citi că Pămîntul oamenilor liberi „reînvie atmosfera din basmele Fraţilor Grimm“ (Le Nouvel Observateur), fiind „un fascinant şi seducător roman politic despre insuportabila uşurătate a fiinţei“ (Télérama) şi „unul dintre cele mai originale romane din ultimii ani“ (J.M.G. Le Clézio). Ei bine, datorită traducerii lui Doru Mareş (care, ţin să spun din capul locului, nu are nici o vină), l-am citit şi sînt realmente îngrozit. În literatura franceză contemporană nu-mi mai pun demult speranţe – sînt convins de mediocritatea ei, dar trebuie că Le Clézio este deja senil.

Într-o posibilă tradiţie a romanului rural scris de un Gala Galaction sau un Vasile Voiculescu, Liliana Lazar îşi plasează acţiunea romanului într-un sat moldovenesc numit Slobozia, în pădurea căruia se află un străvechi (există legende încă de pe vremea turcilor) şi malefic lac numit de localnici Groapa cu lei. Ca într-un adevărat horror de serie B, romanul se deschide cu doi tineri care merg noaptea pe malul lacului pentru sex, fetei i se face frică şi vrea acasă, băiatul o tachinează şi se-avîntă în lac pentru a înota şi pentru a-i arăta că n-are de ce să se teamă, cînd din apă apare cadavrul descărnat al unui bătrîn. Romanul evoluează de la horror la slasher, înnobilîndu-l pe parcurs cu toate ingredientele care l-ar aduce la juisare intelectuală pe cititorul francez ignorant şi avid după exotisme şi senzaţii tari est-europene. Adolescentul Victor Luca îşi omoară tatăl violent şi alcoolic pe care îl aruncă în lac, apoi mai omoară o fată din sat care nu vrea să meargă cu el la bal şi o aruncă în lac, apoi o omoară şi pe învăţătoare, după care o violează şi apoi o aruncă în lac, apoi mai omoară doi adolescenţi care veniseră şi ei să facă sex lîngă lac (scena decapitării cu cazmaua e pigmentată cu expresii precum: „horcăit de satisfacţie“, „ţipăt de plăcere“, „mîrîit de durere“). În tot acest timp, adică vreo 30 de ani, băiatul ajuns bărbat stă ascuns în podul casei copiind Vieţile sfinţilor pentru preotul satului, figură de disident. Crezîndu-l mort de mult într-o încercare nereuşită de a fugi din ţară, sătenii pun crimele pe seama unui moroi (citez din vorbele naratorului: „moroii sînt răspunzători pentru tot felul de calamităţi“). Prin urmare, sătenii o deshumează pe mama băiatului, căreia un vraci ţigan, care locuia într-un bordei săpat sub pămînt şi care cunoştea leacuri şi vrăji cu mandragoră (la el se dusese învăţătoarea pentru a avea noroc în dragoste), îi scoate inima cu un cuţit şi i-o ard în timp ce fiul „urlă în furtună“: „Mamă! De ce ţi-au făcut aşa ceva? Tu, care ai fost mereu aşa bună...“. Dar francezii vor şi comunism, nu doar legende, eresuri şi rituri păgîne/ortodoxe (ca şi vrăjile, înmormîntările ortodoxe sînt descrise foarte frumos, cu fanfare de ţigani, bocitoare şi tot tacîmul), astfel că preotul este ridicat şi dus într-un penitenciar, unde e torturat pînă la moarte, locul lui fiind luat în sat de un preot informator. Care are probleme cu potenţa, aşa că se duce la vraciul ţigan, prilej pentru descrierea unui alt ritual. Dar toate aceste scene de etno-horror cu fundal totalitar cer şi o dimensiune spirituală. Aşa că în sat apare un străin ciudat care se aciuează lîngă lac şi despre care aflăm, dintr-un petic de ziar ţinut în Biblie, că făcuse un mare păcat, probabil tot o crimă. Omul cu trecut îngrozitor vrea să-şi găsească alinarea şi iertarea citind cuvîntul Domnului în pustietate: „Dacă alesese recluziunea voluntară, o făcuse în speranţa mîntuirii. Zi de zi, Daniel îşi ispăşea păcatele cu trupul şi cu sufletul. Întreg corpul suferea chinul privaţiunilor, sufletul suporta clocotul conştiinţei. Îi era foame. Foame de pîine şi sete de Dumnezeu“. Într-un final, Daniel ajunge să ia asupra lui crimele lui Victor într-un gest de sacrificiu suprem, arătîndu-i criminalului în serie copist de texte sacre interzise cum poate fi atinsă Mîntuirea. Dar nu înainte de a-i înmîna un manuscris etc.

Dincolo de subiectul său debil, romanul este scris sub orice critică. Practic, Liliana Lazar scrie ca o şcolăriţă, făcînd toate gafele şi greşelile stilistice şi naratologice posibile. Pentru a-i da cititorului francez sentimentul autenticităţii, la tot pasul apar formulări precum „conform tradiţiei ortodoxe…“, „vechea tradiţie românească consta în…“, „formula este cunoscută în ritul ortodox drept…“ şi chiar ghilimele, ca şi cum naratorul ar cita, din cînd în cînd, dintr-un tratat de etnologie (probabil la asta se referea Le Clézio cînd spunea că e „unul dintre cele mai originale romane din ultimii ani“). Inadecvările istorice sînt cu duiumul: deşi în plin colectivism, ţăranii deţin puşti şi pogoane de viţă-de-vie, iar în anii ’70-’80 încă mai trăiesc în case de chirpici neelectrificate. Ingredientele comuniste sînt însă oricum puse cu toptanul: apar scene cu comunişti arzînd cărţi, condamnarea lui Ceauşescu de Crăciun, tricolorul decupat etc., iar cînd acţiunea trece în anii ’90 sînt menţionate chiar orgii sataniste – păcat că Liliana Lazar nu le descrie şi pe acestea! Pămîntul oamenilor liberi este exemplul perfect de roman comercial – un fel de etno-slasher-mistico-politic în cheie melodramatică – scris pentru a satisface presupusul orizont de aşteptare senzaţionalist al cititorului occidental idiot: Estul în care coexistă, la modul grotesc-magic, ritualurile păgîne şi cele ortodoxe, superstiţiile şi spiritualitatea, ruralismul şi comunismul, preoţii şi violatorii, moroii şi torţionarii etc. Problema însă nu e nici măcar acest reţetar kitschos (dimensiunea parodică ar fi salvat cartea cu totul), ci totala şi definitiva lipsă de talent a autoarei. Practic, eu n-am mai citit un roman atît de prost de la Drumul spre fericire. Misterul testamentului al lui Cristian Gava (Editura Rao, 2007). Pe lîngă acest roman, Fantoma din moară al Doinei Ruşti, care se ocupa cam de aceleaşi lucruri însă cu mai mult accent pe supranatural (de unde şi o dimensiune în plus a ridicolului), era o capodoperă.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Din istoria cozonacului: de la pufosul din „La Medeleni“ la economicosul comuniștilor, copt pe ambalajele de la unt
Unul dintre cele mai iubite deserturi, care împletește religia cu laicul, tradiția cu inovația și care mereu are miros de copilărie, este cozonacul. „Weekend Adevărul“ vă conduce în câteva puncte-cheie ale istoriei acestei prăjituri.
image
Cum să bem corect apă pentru a ne hidrata corespunzător. Sfaturile unui medic nutriționist
Medicii subliniază că, pentru a îmbunătăți sănătatea și starea de bine, este crucial să înțelegem cum să bem corect apă în timpul zilei pentru a ne asigura că organismul primește hidratarea necesară
image
Ceapa verde și beneficiile ei pentru sănătate. Ce persoane trebuie să fie precaute cu consumul acesteia
Ceapa verde este nelipsită de pe mesele românilor, mai ales în sezonul de primăvară. Puțini știu însă că, pe lângă gustul pe care îl are, leguma oferă și beneficii importante pentru sănătate

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.