Legături sacrificate

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Legături sacrificate jpeg

● Dito şi Idem, Astra, un roman epistolar de Carmen Sylva şi Mite Kremnitz, traducere din germană, prefaţă şi note de Grete Tartler, Editura Humanitas, 2011. 

Povestea tandemului celor două scriitoare germane – dintre care una era şi prima regină a României – sub influenţa cenaclului junimist condus de Titu Maiorescu este în sine subiect de roman. Bine documentată, prefaţa traducătoarei Grete Tartler oferă o imagine lămuritoare cît se poate de necesară a vieţilor şi carierelor celor două scriitoare. Carmen Sylva, pseudonimul literar al reginei Elisabeta, soţia lui Carol I, scria poezie de la 16 ani, vorbea mai multe limbi, studiase pianul cu Anton Rubinstein şi Clara Schumann, iar după 1880, cînd România îşi cîştigă independenţa de stat, începe să-şi publice primele opere (poezie, nuvele, aforisme premiate de Academia Franceză), inclusiv traduceri din literatura română (versiunea ei în germană a poemului „Melancolie“ va marca, în 1878, debutul absolut al traducerilor lui Eminescu). Mite Kremnitz a ajuns în România însoţindu-şi soţul, nimeni altul decît cumnatul lui Titu Maiorescu şi medic personal al regelui Carol I. Poliglotă, pasionată de filozofia germană, prozatoare care-şi atrăsese supranumele de „Zola a Germaniei“ (după ce a debutat în engleză cu pseudonim), apoi una din muzele lui Eminescu, Mite Kremnitz a lucrat împreună cu Carmen Sylva la antologia de traduceri din poezia românească Rumänische Dichtungen (1881). Colaborarea celor două scriitoare a continuat vreme de şase ani, timp în care au publicat şase cărţi, şi s-a încheiat, se pare, pe fondul unor nepotriviri nu doar temperamentale, dar şi cultural-religioase: Mite Kremnitz era protestantă cititoare de Kant şi Nietzsche, în vreme ce Carmen Sylva avea o preferinţă pentru parnasianismul francez, spiritism şi budism. Considerat cel mai bun roman al lor, Astra (1886) este al doilea dintre cele trei scrise împreună şi a cunoscut o primă traducere românească, chiar un an mai tîrziu, în versiunea publicistului şi istoricului G. Ionescu-Gion. Tot din substanţiala prefaţă a Gretei Tartler aflăm că ideea şi planul romanului epistolar i-au aparţinut lui Carmen Sylva (beneficiind inclusiv de sugestiile reginei Suediei, aflată o vreme în vizită la Sinaia şi căreia romanul îi este dedicat), Mite Kremnitz fiind creditată cu ideea finalului.

Romanul debutează cu scrisoarea tinerei Astra către mama ei, rămasă la Königsberg, la doar cîteva zile după ce a ajuns la moşia din Burda, undeva în Bucovina, unde sora ei mai mare, Margot, este căsătorită de şapte ani şi are trei copii cu Sander, un nobil chipeş şi charismatic. Este primăvară şi viaţa pe moşia de la ţară este descrisă în scrisorile Astrei către mama ei ca un loc binecuvîntat cu dragoste, armonie, bunăstare şi voie bună: călărit pe cîmpuri, călătorii cu trăsura în împrejurimi, joaca cu copiii, seri cu muzică la pian şi cu discuţii literar-filozofice în bibliotecă, grija şi sfaturile unei bătrîne servitoare supranumite Buna, lecţiile unei guvernante „proaspăte şi simpatice“... Plină de viaţă, copilăroasă, zglobie şi tonică, veselă şi entuziastă, volubilă şi impulsivă, cultivată şi visătoare, Astra – a cărei partitură este construită, cu sensibilitate şi umor, de Carmen Sylva aka Dito – cîştigă imediat simpatia tuturor şi aduce un suflu nou în casă. Scrisorile ei sînt secondate de cele scrise de sora Margot – vocea mai reţinută şi mai raţională, creată de Mite Kremnitz aka Idem – care îi confirmă mamei viaţa lor în deplină armonie. În mod necesar şi, deci, previzibil, paradisul acesta domestic începe să se destrame, detaliu cu detaliu, în fiecare scrisoare trimisă mamei (singurul personaj a cărui voce lipseşte din roman) de către cele două surori orfane de tată. Totul gravitează în jurul bărbatului, cult, spiritual, fermecător, fiecare femeie se raportează, indirect sau inconştient, cu pasiune la Sander (al cărui model a fost, se pare, însuşi Titu Maiorescu), adevărat mascul Alfa pe care femeile ajung, în curînd, să şi-l dispute creînd, astfel, şi conflictul acestui roman epistolar. Guvernanta începe să fie agasată de prezenţa Astrei care, prin vîrsta fragedă şi firea adorabilă, devine competitoarea unei posibile aventuri cu Sander. La rîndul ei, Astra începe să-l perceapă pe soţul surorii sale ca o figură paternă şi găseşte că Margot nu i se dedică suficient: „Superioritatea lui este evidentă. E atît de minunat să te simţi mică în faţa unui bărbat – simţi o mare plăcere. Aşa aş vrea să fie dacă m-aş mărita, să-mi găsesc maestrul la care să privesc cu admiraţie, sub a cărui mîngîiere să mă strîng mică, plină de încredere copilărească. Sander este primul care-mi impune şi noutatea acestui sentiment e tulburătoare...“ În schimb, Margot, slăbită şi apăsată de maternitate (încă mai alăptează cel mai mic dintre copii), resimte o vagă îngrijorare faţă de uşoara îndepărtare şi purtarea ceva mai puţin atentă a soţului („singurătatea în doi nu ne mai e îngăduită“). Dar acest probabil pătrat amoros devine un hexagon: vecinul Morosch rupe logodna cu Melanie, verişoara lui Sander, confirmîndu-i acesteia gelozia cînd, nitam-nisam, îi cere mîna Astrei. Cerinţă încurajată de Sander care pare să preia rolul de consolator al propriei verişoare. Situaţia îşi pierde cu totul echilibrul odată cu moartea mamei celor două surori, personajul raisonneur din umbră, moment în care romanul epistolar se transformă într-unul diarist.

Ai fi tentat să apropii acest roman de capodopera lui Laclos, doar că aici pasiunile, oricît de periculoase ar fi, nu se transformă în legături, iar intrigi nu exista întrucît personajele au o mare doză de naivitate şi, în fond, de puritate, fiind supuse ideii de datorie, onoare şi sacrificiu: nici unul nu cuprinde imaginea de ansamblu, nici măcar nu e prea conştient de propria pasiune, ignorată sau negată pînă în ultimul moment, şi nimeni (cu excepţia lui Sander, care, schimbat radical în a doua parte a cărţii, devine şi cel mai neverosimil – dpdv psihologic – personaj) nu vrea ca propria pasiune să aducă suferinţă altcuiva, prin urmare nici nu întreprinde ceva în sensul împlinirii pasiunii. Domestic în abordarea lui lipsită de viciile erotismului, romanul conturează, astfel, imaginea romantică a „iubirii reciproce nefericite“ (Denis de Rougemont), păstrînd în echilibru iubirea-agapé (surorile se adoră şi formează, de fapt, cel mai solid cuplu al cărţii) şi iubirea-pasiune sărind peste jocurile şi strategiile seducţiei. Astra este, astfel, un roman al pasiunilor fără erotism (cu toţii sînt victime inocente şi colaterale ale unei pasiuni de care nimeni nu pare răspunzător), al fatalităţii care ţine loc de intrigi, un roman în care raţiunea datoriei şi a onoarei înfruntă simţirea cu rezultate, în cele din urmă, tragice pentru toată lumea. Astra acceptă să fie nefericită ca soţie a lui Morosch doar pentru a mai pune un stăvilar între pasiunea dintre ea şi propriul cumnat, în timp ce Margot, părăsită de soţ, este gata să-şi accepte şi ea propria nefericire în schimbul pasiunii împlinite a celor doi. Propria suferinţă este de preferat suferinţei celorlalţi – acesta este principiul după care acţionează personajele altruiste, gata de sacrificiu (care are şi loc) în acest roman întins pe durata a ceva mai puţin de un an. Grete Tartler are dreptate să vorbească despre simbolistica naturii urmărind drama simultan cu schimbarea anotimpurilor, paralela cu „Luceafărul“ însă mi se pare că nu se susţine, în ciuda simbolisticii titlului sau a frazei rostite de Astra şi care, pînă la urmă, îi defineşte destinul: „Mai bine stea căzătoare decît luminiţă rătăcitoare“.

Romanul, tributar imaginarului romantic, foloseşte recuzita şi retorica sentimentalistă binecunoscute: este mult patetism în aceste scrisori şi, fireşte, fatalitate în destinul personajelor. De aceea mi se pare esenţială eleganta traducere a Gretei Tartler care păstrează savoarea vintage a acestui roman epistolar, agreabil şi cu destule pagini de o mare frumuseţe stilistică, un roman care merita scos din cufărul literaturii romantice împreună cu interesanta poveste a celor două scriitoare care l-au conceput.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Controversă Mândruță-Dan Negru despre Lumina Sfântă: „Le dai oamenilor știri care le plac, indiferent dacă sunt adevărate sau nu?”
Lucian Mândruță încinge spiritele pe Facebook, criticând jurnaliștii care relatează despre aducerea „luminii sfinte” de la Ierusalim pentru faptul că nu verifică informația. Pe lângă cei care i-au dat replica se numără și omul de televiziune Dan Negru.
image
Paștele de altădată, în amintirile artiștilor: „La biserică mergeam cu șareta și stăteam la slujbă până la ivirea zorilor“
Unele dintre cele mai frumoase amintiri, care se dau mai departe ca o moștenire de neprețuit, sunt zilele de sărbătoare când oamenii par a fi mai buni unii cu alții.
image
Șase alimente care îmbunătățesc starea de spirit: ajută la sănătatea creierului și reglează nivelul de zahăr din sânge
Oricine a găsit vreodată alinare în alimente precum înghețata sau pastele sau s-a simțit amorțit ori trist după o masă copioasă știe că mâncarea poate avea impact asupra stării de spirit, scrie Yahoo Life, care a publicat o listă cu șase alimente care îmbunătățesc dispoziția.

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.