Învaţă să scrii!

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
Învaţă să scrii! jpeg

● Nina Munteanu, Manual de scriere creativă. Scriitorul de ficţiune. Fă-te publicat! Apucă-te de scris! traducere de Costi Gurgu, Editura Paralela 45, 2011. 

Scrierea creativă este o disciplină, din cîte-mi dau eu seama, fără prea mare trecere în mediul scriitoricesc, dar şi editorial de la noi unde se crede, adesea, fie că scrisul este un talent nativ, fie că e o artă care se fură de la maeştri, oricum nu se poate preda la şcoală ca pe-o materie de rînd. Din fericire, în tot mai multe universităţi există astfel de cursuri şi mă aştept ca pe viitor să existe şi contribuţii româneşti, mai ales că foarte mulţi scriitori de la noi predau în facultăţi şi ar putea, la un moment dat, să alcătuiască manuale sau ghiduri de scriere creativă (asta dacă nu cumva astfel de cărţi/cursuri au început să apară deja pe la edituri academice). Şi cred cu toată convingerea că este nevoie de aceste ghiduri şi cursuri şi la noi, unde foarte mulţi scriitori (şi din toate generaţiile) au probleme cu scrisul (stilistice sau de construcţie), probleme care ar putea fi uşor evitate de către viitorii prozatori sau corijate la cei deja formaţi care nu beneficiază, în general, de serviciile unor redactori de carte cu adevărat profesionişti pe mîna cărora să se lase, atunci cînd e cazul, cu încredere. (În paranteză fie spus, rămîne un secret pentru mine, şi o mare sursă de dezamăgire, de ce marile edituri de la noi nu investesc în formarea unor astfel de redactori, dat fiind că masteratele de gen de la noi sînt foarte puţine şi nu toate eficiente; contractul nescris dintre editor, scriitor şi cititor fiind acesta: editura face tot ce trebuie pentru ca o carte să ajungă la potenţialii ei cititori în cea mai bună traducere/redactare posibilă.)

Oricum, scrierea creativă rămîne o disciplină cu dus şi-ntors şi este privită în continuare dacă nu cu prejudecăţi, oricum cu prudenţă, chiar şi în Occident, unde este de multe decenii o disciplină academică în toată regula, cu masterate şi departamente dedicate exclusiv. Într-un interviu publicat la începutul lunii trecute în Observator cultural, prozatorul Andrew Cowan, autor al unui astfel de ghid literar şi actualul director al masterului de scriere creativă de la University of East Anglia, probabil cel mai bine cotat master de gen din lume, oricum primul (Ian McEwan, Kazuo Ishiguro sau Anne Enright au trecut pe acolo), spune că însuşi Malcolm Bradbury (a nu se confunda nici cu Ray Bradbury, nici cu Malcolm Lowry), cel care a iniţiat programul în anii ’70 şi a predat scriere creativă vreme de peste două decenii, mărturisea că încă nu se lămurise el însuşi dacă scrisul este, la urma urmei, ceva ce se poate preda cu adevărat. „Ceea ce poate face un curs bun de scriere creativă“, spune însă Andrew Cowan în interviul acordat lui Nadine Vlădescu, „este să accelereze dezvoltarea unui tînăr care este deja un scriitor promiţător“. Rămîne însă deschisă problema alegerii celui care să conducă un astfel de program: ar trebui să fie un maestru, un scriitor consacrat sau e suficient un profesor cu experienţă? Conform aceluiaşi Andrew Cowan, important este să nu fie dogmatic sau programatic: „În domeniul scrierii creative a insista ca un profesor să fie un autor de succes este un lucru destul de controversat… De fapt, e important să fi experimentat eşecul pe cît este să te fi bucurat de succes. Cineva care este familiarizat cu eşecul şi care a găsit soluţii la încercările eşuate din trecut, cineva care s-a luat la trîntă cu limba şi forma şi pînă la urmă a învins, care a reuţit să transforme limbajul în ceva eficient, ei bine, acea persoană a făcut deja o călătorie care a echipat-o cu cele necesare unui profesor al scrisului“.

Familiarizată cu eşecul pare să fie şi Nina Munteanu, scriitoare canadiană de origine română (află mai multe la ninamunteanu.com), autoare de literatură science-fiction, care predă cursuri de ştiinţele mediului înconjurător la universitate, dar care organizează şi ateliere de scriere creativă pentru scriitorii începători. Exceptînd Sertarele cu ficţiune, manualul de scriere creativă al Simonei Constantinovici (Bastion, 2009), pe care nu l-am citit, şi Gramatica Fanteziei. Introducere în arta de a născoci poveşti de Gianny Rodari, alte ghiduri de acest fel în limba română nu am găsit, nici în librării, nici pe Internet. Există, desigur, destule eseuri în traducere despre arta scrisului din care poţi învăţa, indirect, foarte multe: Scrisorile către un tînăr romancier de Mario Vargas Llosa (Humanitas), Confesiunile unui tînăr romancier de Umberto Eco (Polirom) sau Cum se ameliorează operele ratate de Pierre Bayard (ART), poate chiar şi Romancierul naiv şi sentimental de Orhan Pamuk (Polirom) sau alte titluri de naratologie, de la Barthes la Toma Pavel, dar dacă ar trebui să fac două recomandări în acest sens, aş zice, fără să stau mult pe gînduri, Bilanţ de Somerset Maugham (Nemira), dar mai ales – şi o să strîmbaţi din nas degeaba – Misterul regelui. Despre scris de Stephen King (Nemira), pur şi simplu cea mai bună carte despre arta scrisului, disponibilă în acest moment în limba română. Carte pe care Nina Munteanu, spre exemplu, nu pare s-o cunoască (în ediţia americană, fireşte) sau, cel puţin, n-o citează. Ar fi meritat, dat fiind că manualul ei de scriere creativă este oricum mai mult o compilaţie din multe alte manuale şi ghiduri de gen. Dacă ar fi să aduc un reproş consistent acestei cărţi este tocmai lipsa de originalitate (originalitatea ţinînd, în acest caz, de personalitatea scriitorului şi de experienţa personală). Nina Munteanu dă suficiente exemple din propriile cărţi, dar, în general, îi citează pe alţii şi reproduce ce a auzit ea însăşi pe la cursurile de scriere creativă la care a participat. S-ar putea spune că este mai degrabă o colportoare de trucuri, reguli şi sfaturi de scriere creativă.

Dincolo de toate acestea, manualul ei, plin de lucruri evidente, stereotipe sau de bun-simţ, poate fi util scriitorilor începători şi, dacă stau bine şi mă gîndesc, nu doar lor, căci mulţi scriitorii români au mari probleme cînd vine vorba de documentare, personaje, dialog ori sintaxă. Nina Munteanu se adresează în special celor care vor să scrie science fiction, dar regulile funcţionează dincolo de gen. (Tot în paranteză fie spus, scriitorii români de science fiction scriu îngrozitor şi ei ar fi primii care ar trebui să citească astfel de manuale.) Multe merită reţinute din cartea Ninei Munteanu, cum ar fi preocuparea pentru documentare, sfaturile pentru un dialog bun (folosirea sugestiilor, evitarea explicaţiilor, a vorbirii întrerupe, a adverbelor etc.) sau pentru o stilistică simplă şi îngrijită (folosirea verbelor active, a tropilor, a lungimii frazelor şi paragrafelor etc.), importanţa revizuirii şi a rescrierii, a relaţiei cu editorii ş.a.m.d. Aproape tot ce spune Nina Munteanu e corect, dar pentru o mai bună înţelegere s-ar fi cuvenit mai multe exemple, şi din cărţi/autori mai cunoscuţi, de preferinţă din clasici. Exemplele pe care le dă sînt destul de obscure, iar cînd foloseşte propria literatură îşi face deservicii. Fragmentul despre cum ar trebui să arate o scenă bună de sex, desprins parcă din Sandra Brown, este, de fapt, contraexemplul perfect: „Buzele lui aproape se atinseră de ale ei: «Întotdeauna obţin ceea ce vreau.» «Ei bine, obişnuieşte-te cu prima ta dezamăgire», zise ea inhalînd mirosul iute şi uleios al transpiraţiei lui, puţin ameţită de faptul că o şi enerva, dar o şi fermeca în acelaşi timp. El se sprijini de ea, trezindu-i în suflet o durere. «Nu!», şopti ea răguşit. Era deja udă“. Din acest punct de vedere, al exemplificărilor, manualul Ninei Munteanu este deficitar şi, ironia sorţii, mai beneficiază şi de o traducere foarte neglijentă: „cover story“ tradus „poveste de copertă“, „romance“ tradus „romanţă“, „literary convention“ înseamnă, în context, simpozion, nu „convenţie literară“ (care e cu totul şi cu totul altceva), iar titlul piesei lui Arthur Miller nu este nicidecum „Moartea unui vînzător“. Dacă însă citiţi în engleză, vă recomand manualele lui Jurgen Wolff.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Controversă Mândruță-Dan Negru despre Lumina Sfântă: „Le dai oamenilor știri care le plac, indiferent dacă sunt adevărate sau nu?”
Lucian Mândruță încinge spiritele pe Facebook, criticând jurnaliștii care relatează despre aducerea „luminii sfinte” de la Ierusalim pentru faptul că nu verifică informația. Pe lângă cei care i-au dat replica se numără și omul de televiziune Dan Negru.
image
Paștele de altădată, în amintirile artiștilor: „La biserică mergeam cu șareta și stăteam la slujbă până la ivirea zorilor“
Unele dintre cele mai frumoase amintiri, care se dau mai departe ca o moștenire de neprețuit, sunt zilele de sărbătoare când oamenii par a fi mai buni unii cu alții.
image
Șase alimente care îmbunătățesc starea de spirit: ajută la sănătatea creierului și reglează nivelul de zahăr din sânge
Oricine a găsit vreodată alinare în alimente precum înghețata sau pastele sau s-a simțit amorțit ori trist după o masă copioasă știe că mâncarea poate avea impact asupra stării de spirit, scrie Yahoo Life, care a publicat o listă cu șase alimente care îmbunătățesc dispoziția.

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.