Frontierele povestirii

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Frontierele povestirii jpeg

● Sorin Stoica, Dincolo de frontiere. Opere, prefaţă de Cosmin Ciotloş, postfaţă de Marius Chivu, Casa de Pariuri Literare, 2015.  

Ca unul care i-am recenzat/prefaţat toate cărţile la momentul apariţiei lor şi care i-am şi selectat texte în volume colective şi antologii, mi se pare deopotrivă dificil şi redundant să reevaluez opera lui Sorin Stoica (27 iulie 1978 – 6 ianuarie 2006) adunată în acest volum de aproape 1200 de pagini de literatură din care aproape jumătate conţin texte inedite. (În cifre, opera lui Sorin Stoica, cel mai tînăr scriitor din istoria literaturii noastre căruia i se dedică un astfel de volum, numără: o carte de proze scurte –

, plus alte cîteva grupaje de proze publicate prin volume colective –

şi

două romane –

şi

;

scris în ultimul an de viaţă; publicistica, adunînd peste 400 de articole –

; o dizertaţie de masterat, realizată sub îndrumarea profesorilor Şerban Anghelescu şi Vintilă Mihăilescu –

; plus corespondenţa electronică, note şi fragmente din agendele personale.) Excelentul serial în trei părţi pe care Bogdan-Alexandru Stănescu i l-a dedicat lui Sorin Stoica în ultimele săptămîni în

mă ajută însă să-mi confirm opiniile în cîteva puncte. 

„Sorin Stoica face parte din categoria prozatorilor cerebrali, care gîndesc întotdeauna cu trei mutări înainte, familie ce-l are ca figură tutelară pe Mircea Nedelciu. De altfel, înrudirea cu Nedelciu sare în ochi oricui are de-a face chiar şi tangenţial cu literatura română, iar asta chiar de la primul volum publicat de Sorin Stoica,

(2000)… Mă întreb de ce a ales calea asta în anul 2000, cînd ieşirile la rampă ale autorului, în paginile propriei cărţi, perpetuul joc narator/naratar/personaj/autor implicit etc. păreau desuete“, se întreabă BAS şi este îndreptăţit să o facă. Mai observă el figura aparte a prozatorului fantast pe care a făcut-o Mircea Cărtărescu în desantul prozatorilor optzecişti intertextualişti/autoreferenţiali; celălalt „intrus“, în opinia mea, fiind Cristian Teodorescu, un prozator realist pursînge situat la antipodul lui Cărtărescu, ambii aflaţi, deşi în direcţii opuse, la aceeaşi îndepărtare de plutonul teoretizant condus de Nedelciu. 

Pentru formula scrisului lui Sorin Stoica, un scriitor fără imaginaţie, dar cu un ex-traordinar simţ al observaţiei, am două explicaţii: în primul rînd, influenţa optzecistului Sorin Preda pe care l-a avut ca profesor la Jurnalism şi, mai ales, orientarea sa ulterioară spre antropologie, cum bine observă şi BAS în episodul al doilea al cronicii sale. Povestitorul Sorin Stoica era dublat de un jurnalist cu preocupări de antropolog, de observator care ţinea sensul şi explicaţiile la vedere, unde nimic nu era sugerat, totul era disecat, comentat. De aici „apetenţa sa viscerală pentru real („o ureche extraordinară pentru dialogul vulgar, comun, cotidian, nestudiat“ şi „voluptatea de a crea portrete, de a studia caractere umane“), totul însă turnat într-un „cofraj teoretic“. Din acest punct de vedere, Sorin Stoica nu era doar un povestitor, ci şi un culegător de poveşti care ştia cum să se infiltreze în mediile care îl interesau. El făcea literatură de/pe teren sau, cum spune BAS, era vorba de un vast act comprehensiv: „Lumea nu mai poate povesti, spune autorul, dar nu o face cu amărăciune, ci cu atitudinea unuia care se vede izolat, însă stăpîn pe o meserie uitată. Dacă ceilalţi trăiesc într-o lume construită din mici naraţiuni ridicole pe care le ingurgitează ca pe nişte mituri fondatoare, cel care asistă de pe margine şi ştie că posedă

-uri esenţiale şi rare (tradiţionale?) e un privilegiat – el are puterea de a transfera aceste mici naraţiuni în marea sa metanaraţiune. Orice, dar absolut orice poate fi inclus în aceasta, cu o generozitate egalată doar de cea cu care povestaşul oferă, la rîndul său, naraţiune.“ Deşi BAS spune că nu este un fan al romanului

(2002), abia aceasta este cartea unde Sorin Stoica îşi explică pentru prima dată arta metanarativă şi o pune în practică la modul teoretic conştient, celălalt roman,

(2005), din care preiau şi fragmentul de mai jos, fiind, în acest sens, o continuare cu baze biografice. 

Uluitoarea unitate a scrisului său vine din faptul că orice proză/articol/text sau notă/fişă din agende sale sînt tot atîtea intrări în marele jurnal/dicţionar narativ care este opera sa în care, de multe ori, e greu de trasat graniţele între genurile practicate. Observatorul aparent pasiv care era Sorin Stoica, cel care, odată ajuns în mijlocul micilor găşti/comunităţi/medii, trăgea permanent cu urechea, şi-a construit propria naraţiune ca pe un act de hermeneutică socială. Şi BAS observă foarte bine cele „două spectre auctoriale“: Preda &/

Nedelciu, două ipostaze între care pendulează toate scrierile lui Sorin Stoica.

În fine, mă bucur că şi BAS găseşte agendele interesante şi emoţionante, şantiere ale unor viitoare scrieri, agende încărcate de paratexte de tot felul, de la topuri, liste şi componenţe ideale fotbaliste la impresii personale şi subiective, un şantier care arată desfăşurarea de forţe observaţionale, analitice, ipotetice, ludice din spatele scrisului lui Sorin Stoica, un prozator de factură optzecistă catapultat în anii 2000 doar pentru a scrie o operă de 1200 de pagini care, mai mult ca sigur, va rămîne o insulă exotică în peisajul prozei contemporane.  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

***

„Îmi era foarte greu să scriu, îmi propusesem să ţin un jurnal, unii chiar îmi recomandaseră, păreau că mă invidiază pentru şansa asta de a bîntui spitalul, de a face aici un teren. Să scrii în sala de mese e o senzaţie. Îmi era greu să notez şi îmi e şi acum să scriu pentru că încercasem să mă detaşez, să orbesc, să nu văd, spre exemplu, la reanimare femeia aceea cu sînul tăiat, cusut ca un sac de cartofi, nici peştera de pizdă a celeilalte. Sau cetăţeanul acela, pentru că altfel nu pot să-i spun, care urla în patul de lîngă mine, îi ameninţa pe doctori, m-aţi omorît nenorociţilor… Să te gîndeşti la ceva frumos. Ăsta e remediul. Aşa mă sfătuiseră şi la anestezie. Cînd au înfipt acul ăla în curul meu, mi-au zis să mă gîndesc la ceva frumos. Mi-era absolut imposibil… Ceva frumos în toată curtea asta unde pute a cadavru, unde o jigodie linge o pisică uscată, un hoit de pisică. Ambalaje putrede şi iarbă vînătă, arsă. În libertate, cînd nu aveam ce face, mergeam să beau o bere cu cine ştie ce tipi şi tipe. La vîrsta noastră ar fi trebuit să facem revoluţii, să răsturnăm lumea cu fundul în sus, dar noi stăteam la o masă şi-i aşteptam pe barbari. Aş merge şi acum să-i aştept pe barbari.  […] 

Scrii cu gîndul să schimbi ceva. Întotdeauna se întîmplă asta. Sau măcar scrii cu gîndul că

E o diferenţă între cele două. Una majoră chiar. Scrii pentru că te enervează ceva, scrii pentru a şoca, pentru a-i băga pe toţi în mă-sa. Scrii

Nu scrii

. Şi asta nu e bine. Nu scrii cu scopul de a face ceva. Doar ca să te opui. Să împiedici un anumit proces. Scrii pentru că altceva nu ştii să faci. Şi tot speri ca din aglomerarea de voci, a ta să răzbată la suprafaţă. Scrii ca să te dai mare. Să ai succes la gagici. Sau scrii pentru că nu ai succes. Scrii pentru că trebuie să pui în formă o chestie care deocamdată nu-şi află sensul. Scrii pentru că ai neapărat ceva de spus. Eşti depozitar al unui mesaj. Sau doar îţi închipui că ai fi. Îţi doreşti.  Scrii 6000 de semne ca şi cum ai face zilnic 30 de flotări. O ritmicitate exasperantă. Funcţie aproape igienică a scrisului. Scrii sperînd că odată ai să izbuteşti să scrii bine. Să spui ce ai de spus. Scrii ca să nu mai fii singur. Scrii pentru că îţi doreşti să fii singur. Scrii ca să asasinezi lumea. Pentru că eşti complexat, sau pentru că eşti valoros. Ca să-ţi dovedeşti că nu e deloc adevărat că ai fi stors. Scrii, deşi ţi-e frică de ce ai putea scorni.“  

(fragment din romanul O limbă comună)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.