Fiica revoluţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Fiica revoluţiei jpeg

● Athena Farrokhzad, ALBDINALB, traducere de Svetlana Cârstean şi Raluca Ciocoiu, Editura Pandora M, 2013. 

Continui să cred şi să afirm că unul dintre cele mai coerente şi mai importante proiecte externe dedicate literaturii româneşti îi aparţine ICR-ului din Stockholm. Efectele atelierului de traducere româno-suedez, workshop început şi ţinut în 2008 în România, iar de atunci încoace la Stockholm (şi sper ca această continuitate să nu mai fie afectată de schimbările prin care, din nefericire, a trecut ICR în ultimii ani), continuă să se vadă. Anul acesta, alţi poeţi români participanţi în trecut la atelier au apărut publicaţi în suedeză, cu volume individuale: Floarea de menghină de Svetlana Cârstean (trad. Athena Farrokhzad, Ramús), Cerul din burtă de Ioana Nicolaie (trad. Inger Johansson, 10TAL Bok), Pe spatele peştişorului de aur de Gabriela Melinescu (trad. Inger Johansson, Ellerströms) şi Austerloo de Daniela Crăsnaru (selecţie şi trad. Dan Shafran, Ellerströms), cărţi care deja au avut parte – şi pe fondul faptului că, la ediţia Tîrgului de Carte din Göteborg din septembrie, România a fost invitat special – de o receptare foarte bună şi constantă. În plus, într-un număr special al revistei Lyrikvännen dedicat Bucovinei, au apărut cîteva grupaje de poeme semnate de Andrei Gamarţ, Ecaterina Bargan, M. Duţescu, Svetlana Cârstean şi de mine, ultimii patru fiind invitaţii ediţiei de anul trecut a workshop-ului poetic, unde am lucrat împreună cu poeţii Hanna Nordenhök, Athena Farrokhzad, Helena Boberg şi Daniel Boyacioglu. Acesta din urmă a fost invitat anul trecut la seara de poezie a FILB-ului de la Bucureşti (care, apropo, este singurul festival literar internaţional independent de la noi, festival a cărui nouă ediţie, a şasea, va avea loc săptămîna viitoare, între 4-6 decembrie, la Clubul Ţăranului).  

O altă consecinţă benefică a atelierului poetic de traducere româno-suedez este şi traducerea volumului de debut al Athenei Farrokhzad – dacă nu mă înşel, primul volum individual al unui poet suedez, dintre cei participanţi în ultimii ani la atelier, apărut la noi. Publicat chiar anul acesta la prestigioasa editură suedeză Albert Bonnier (care-l publică şi pe Mircea Cărtărescu, spre exemplu), cu titlul original Vitsvit (un joc de cuvinte care, tradus literal, ar înseamna „suită în alb“), volumul de poezie al Athenei Farrokhzad a fost nominalizat pentru Augustpriset, cel mai important premiu literar naţional suedez, şi a primit deja Premiul „Karin Boye“. Traducerea românească este prima traducere integrală a acestei cărţi care deţine toate datele pentru o lungă carieră internaţională.  

Născută în 1983 la Teheran, într-o familie nevoită să părăsească Iranul pentru Suedia din motive politice, Athena Farrokhzad pune în scenă în această carte a vocilor familiei un teatru imaginar, despre condiţia dezrădăcinării şi a imposibilei întoarceri, sau, în termeni politici, despre conflictul dintre identitate şi integrare, dintre tradiţie şi revoluţie, dintre cultură şi rasă. Deschiderea acestui poem – semnificativ inclusiv din punct de vedere formal, căci versurile sînt scrise în alb, pe bande de fond negru –, conţine premisele unui „fals dialog de bucătărie“, cum îl numeşte Svetlana Cârstean, în care sînt implicaţi imaginar o mamă, un tată, o bunică, un unchi şi un fiu, toate aceste voci deopotrivă ale revoltei şi nostalgiei, avînd fiecare o anume identitate şi o anume poziţie: „Familia mea a ajuns aici într-o tradiţie marxistă // Mama mea a umplut imediat casa cu fleacuri de Crăciun / A cîntărit argumentele pro şi contra bradului de plastic / ca şi cum asta ar fi fost problema ei // Ziua făcea diferenţa între vocalele lungi şi scurte / ca şi cum sunetele ieşite din gura ei / ar fi putut curăţa uleiul de măsline din piele // Mama mea lăsa să curgă prin sintaxă decolorantul / De cealaltă parte a punctuaţiei silabele ei deveneau mai albe / decît o iarnă norlandiană // Mama mea ne construia un viitor bazat pe cantitatea vieţii / În boxa casei de la periferie alinia cutii de conserve / ca înainte de război // (...) // Mama mea a spus: Se pare că nu ţi-a trecut niciodată prin cap / că în numele tău îşi are originile civilizaţia // Mama mea a spus: Întunericul din pîntecele meu e singurul întuneric / pe care-l stăpîneşti...“ Cel mai intens conflict al acestei puneri în scenă a familiei de imigranţi este cel dintre mamă şi fiică, singura a cărei voce nu se aude în carte, dar a cărei revoltă se poate citi în negativul vorbelor celorlalţi, în al căror nume ea scrie, de fapt, acest poem. Mama este personajul aparent cel mai adaptabil, dispus să uite şi să se conformeze unei alte identităţi culturale, idealul ei fiind unul domestic, nicidecum politic, astfel că împotrivirea fiicei la noul statut existenţial este privit nu doar ca o formă de nerecunoştinţă, dar chiar ca pe o decădere. Tatăl, revoluţionarul marxist de altădată, persecutatul politic şi torturatul, recunoaşte în atitudinea fiicei o anume continuitate revoluţionară, în timp ce fiul, figură mai individualistă, pare că se plasează undeva între: „Tatăl meu a spus: Fratele tău s-a bărbierit înainte să-i crească barba / Fratele tău a văzut faţa teroristului în oglindă / şi a vrut o placă de întins părul cadou de Crăciun // Fratele meu a spus: Aş vrea să mor cîndva într-o ţară / unde oamenii să-mi poată pronunţa numele.“ Bunica este vocea trecutului mereu evocat în tonuri nostalgice, un trecut care există în amintire, în timpul unui prezent mai degrabă indiferent. În fine, unchiul este dublul tatălui, cel care evocă trecutul în termenii nedreptăţii, ai violenţei şi sîngelui vărsat, fiind, în acelaşi timp, şi vocea mai apropiată fiicei absente, dar retrase să scrie poemul: „Unchiul meu a spus: Războiul nu a încetat niciodată / Tu ai încetat să mai fii victimă de război // Unchiul meu a spus: Nu uita că singurul lucru care contează într-o revoluţie sînt verdictele / fiicelor printre rîndurile poemelor.“

Poemul aparţine familiei, dar tot ce spune familia poate fi folosit „la timpul cuvenit“ împotriva ei. În fond, şi fiica şi familia vorbesc despre aceleaşi lucruri. Drama inadaptării, a înstrăinării de sine şi de rădăcini, a imposibilei întoarceri/ajungeri, a blocajului în limbaj şi cultură, a captivităţii în culoarea pielii, obsesia memoriei – toate acestea sînt, de fapt, comune. Familia este oglinda fetei, de aceea, fiica nici nu are nevoie să vorbească. (De altfel, ediţia suedeză a cărţii are o copertă cu o suprafaţă lucioasă argintie, care reflectă chipul cititorului). Cu toţii resimt trecutul ca pe o „silnicie care nu va fi dusă niciodată la bun sfîrşit“ şi deplîng o anume fatalitate istorică a nedreptăţii, cu toţii se confruntă cu limitele limbajului, deopotrivă a celui intim-familial şi public-politic („mamele şi limbile se aseamănă / în sensul că ele mint fără încetare despre orice“), dar mai ales ale celui cultural („Tatăl meu a spus: Serifele îmi înţeapă degetele // Dacă uiţi cumva alfabetul / Îl găseşti pe spatele meu“), cu toţii au răni de îngrijit, îşi caută continuitatea, limba adevărului şi locul potrivit, inclusiv cel pentru îngropăciune.  

Mai mult o dramă comună a familiei imigrante decît un conflict între generaţii, totul pe fondul unei fatalităţi a civilizaţiei, timpului şi Istoriei – cartea Athenei Farrokhzad, plină de versuri-verdict, replici-slogan, citate mascate şi fine parafraze, este un spectacol pe mai multe voci, al meditaţiei asupra Istoriei şi familiei, trecutului şi identităţii şi limbii, asupra Revoluţiei şi vieţii. ALBDINALB este o carte de poezie politică şi, în acelaşi timp, profund umană, cum nu s-a mai citit pînă acum în limba română.  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.