Din nou despre modă

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Fréderic Godart, Sociologie de la mode, La Découverte, Paris, 2010.

Un designer spaniol – Antonio Miró – spunea că eleganţa este demnitatea de a fi ceea ce eşti. Acest firesc nu exclude moda, pentru că nimeni nu se poate sustrage variaţiilor ce apar periodic în codurile şi constrîngerile sociale, oricît de „natural“ ar vrea să fie. Deşi fenomenul a atras tîrziu atenţia cercetătorilor din zona ştiinţelor sociale, astăzi moda este considerată „un fapt social total“, iar literatura de specialitate a ajuns atît de abundentă, încît se vorbeşte de modologie. În engleză sună ceva mai bine: fashion studies.

Cartea sociologului Fréderic Godart prezintă sintetic faţete multiple ale modei, în dubla ei ipostază de industrie şi artă. O atenţie specială e acordată rolului jucat de modă în mecanismele sociale ale construcţiei identitare, prin balansul subtil între nevoia de distincţie şi cea de imitaţie. Fără a fi o invenţie modernă (Pliniu cel Bătrîn condamna deja luxul), instituţia actuală a modei este întemeiată pe la mijlocul secolului al XIX-lea, de un creator englez, Charles Frederick Worth, stabilit la Paris, iar primul manechin care a defilat pentru un public mai larg, nu doar pentru cercul restrîns al clienţilor, a fost soţia acestuia. Parisul nu mai este decît din punct de vedere financiar capitala modei, influenţele iradiază astăzi din mai multe centre. Marile defilee, care impun de două ori pe an noile tendinţe, cunoscute sub numele generic de Fashion Week, încep la New York, apoi continuă la Londra, Milano şi se încheie la Paris. Industria modei poate fi concepută ca o piramidă, avînd la vîrf, în acest moment, doar 11 mărci reunite sub apelaţiunea protejată de haute couture. Cu toate că, în întreaga lume, clientela constantă a acestui sector exclusiv nu depăşeşte cîteva mii, aura fantasmatică a luxului veritabil alimentează întreaga industrie, pînă la baza piramidei, pînă la cel mai umil magazin în care toate produsele au un preţ unic. Strategiile de marketing menite să intensifice consumul sînt din ce în ce mai surprinzătoare.

Observ de ceva vreme o practică publicitară care a evoluat la început timid, apoi, fără nici o reţinere, a ajuns să invadeze presa destinată femeilor, devenind un „format“, pe cît de popular pe atît de pervers şi cinic. Iată reţeta. Se invită o actriţă de cinema, nu o vedetă de calibru internaţional, însă oricum bine cunoscută, de preferinţă cu un premiu recent la activ şi i se pune poza pe copertă, anunţînd şi titlul articolului din interior: Exclusif. Interviul decurge normal, mai mult sau mai puţin interesant, surprizele vin din partea fotografiilor, mai precis din pricina „explicaţiilor“ însoţitoare.

 Pe lîngă vreun panseu de-al actriţei extras din interviu şi încadrat de ghilimele de-o şchioapă în partea de sus a imaginii, putem citi, în partea de jos, o „legendă“ completă a hainelor îmbrăcate în respectiva fotografie, detaliu cu detaliu, din cap pînă în picioare, fără a uita nici un accesoriu, nici o bijuterie, cu precizarea tuturor mărcilor, precum şi a adresei coaforului şi a gamei fardurilor utilizate. De exemplu, în penultimul supliment săptămînal Femina o găsim pe actriţa Sandrine Bonnaire „chez elle“, în preajma lansării unei cărţi ce consemnează convorbirile ei cu doi ziarişti. Ni se spune că şi în acest interviu actriţa se va dezvălui „en toute simplicité“.

 Imaginile care ilustrează interviul au diferite teme. Pentru început, Sandrine, côté ville (declinată în mai multe ipostaze: un drum la editură, la piaţă, la o petrecere). Secretul că ea se mişcă în orice situaţie „en toute liberté“ constă, desigur, în calitatea firmelor care au produs hainele, meticulos amintite în dreptul fiecărui articol de îmbrăcăminte descris, pomelnicul incluzînd şi două tipuri de ciorapi. Nu mai puţin de 12 firme (majoritatea ilustre necunoscute) contribuie la libertatea ei de mişcare. Ni se propune şi un concurs: trimiţînd un logo prin sms putem cîştiga o haină de piele exact ca a ei! O alegere plină de sugestii: un simplu sms şi poţi intra simbolic „în pielea“ îndrăgitei actriţe.

Urmează Sandrine écrivain: e aşezată pe o canapea roşie, cu un top de mătase (marca precizată în paranteză), cu creionul în aer, pregătită să facă o corectură. Nu putea să lipsească Sandrine, côté cuisine: aici e lîngă aragaz, de data aceasta cu un cuţit în aer, gata să atace un dovlecel. Bineînţeles că pe lîngă reţetele ei preferate (miel ţinut şapte ore la cuptor şi salată des beaux jours), aflăm şi marca tricoului purtat pe sub un débardeur, precum şi provenienţa colierului de împodobit decolteul în bucătărie, „finuţ“, în formă de fluturaş. Lucrurile se opresc aici, n-am aflat dacă ar dori ca atunci cînd va veni momentul să părăseasă această lume să fie acoperită cu un giulgiu grande marque, asemeni unui personaj dintr-un cîntec de Boris Vian, care îşi dorea „un suaire de chez Dior“.

Şi bărbaţii se pretează la acest joc atît de ieftin, ultima oară l-am văzut pe actorul Vincent Cassel (soţul Monicăi Bellucci) „vîndut“ bucată cu bucată, de la şosete şi curea, la ceas şi eşarfă. Spun că e joc ieftin, pentru că nu e vorba de o publicitate explicită, unde convenţia e clară, ci de mimarea unui episod din presupusa viaţa reală a unui personaj cunoscut, un simulacru de sinceritate, graniţa dintre promo şi confesiune fiind foarte prost desenată.

Această marketizare a vieţii private prin asumarea rolului de manechin amator, care pretinde că îşi expune hainele din propria garderobă, se extinde şi la alte categorii de „vip-uri“. Nu mică mi-a fost uimirea (şi cutremurarea) s-o văd pe Amélie Nothomb recomandîndu-şi preferinţele de consum vestimentar, culinar şi cosmetic, cu trimiteri precise la adresa diverselor buticuri, însoţite de fotografii lămuritoare, şi asta la finalul unui interviu care, pînă în acel moment, abordase doar teme literare. Şi în cazul ei, interviul avea două părţi, la început figuri libere, urmate brusc de figurile impuse. Contra cost, evident. Ea e o scriitoare gata să vîndă nu doar romane (anul şi cîrlanul), ci şi aşchii din celebritatea dobîndită, nu ezită să profite de negoţul cu aceste firimituri de identitate, să le expună etichetate cu diverse mărci, al căror nume îl pronunţă cu afectat ataşament. Cel mai probabil, preferinţele declarate sînt încropite ad-hoc, respectînd lista întinsă de cel care ia interviul, dacă mai poate fi numit interviu. Sigur că se poate, pentru că pe nimeni nu mai deranjează faptul că un vechi slogan sună astăzi puţin altfel: reclama – sufletul vîndut al comerţului.

Vedem că fenomenul „totul de vînzare“ se extinde galopant, dar rămîn speranţe că nu va contamina chiar pe toată lumea.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.