Debutul anului

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Debutul anului jpeg

● Bogdan Răileanu, Tot spaţiul dintre gîndurile mele, Editura Polirom, 2017. 

Cartea lui Bogdan Răileanu (n. 1980) nu este doar cel mai bun debut din 2017, dar este un volum de proză scurtă mai solid decît debuturile Laviniei Branişte (Cinci minute pe zi) şi al lui Mihai Mateiu (Oameni), care au făcut vîlvă la apariţia lor în 2011.

Bogdan Răileanu vine în literatură, ca majoritatea debutanţilor în proză din ultimii ani, dintr-un mediu nefilologic, de unde, probabil, naturaleţea şi prospeţimea tematică. În mod curios, şi un prozator precum Adrian Schiop – preocupat de mediul marginal al cartierului populat cu oameni săraci, foşti puşcăriaşi, ţigani şi manelişti, spunînd o poveste de dragoste gay interetnică din Ferentari – şi un Bogdan Răileanu – ale cărui povestiri sînt plasate în mediul clasei de mijloc cu tineri corporatişti care merg la schi în Austria sau care iau micul dejun la Rue du Pain, şi ONG-işti implicaţi în campanii de protejare a mediului –, ambii prozatori, aşadar, au meritul de a explora medii şi problematici inedite pentru literatura noastră de azi. Bogdan Răileanu nu e primul prozator interesat de viaţa, idealurile şi conflictele clasei de mijloc (Adina Rosetti, Lavinia Branişte. M. Duţescu, Mihai Radu ş.a. au făcut-o în felul lor), dar la el detectez o anume coerenţă. Şapte dintre cele unsprezece proze au personaje – tineri sau la vîrsta a doua – din clasa de mijloc, ancorate într-un stil de viaţă urban (şi) contemporan. Povestirea „Alex“ (care are şi un hint de fantastic) este despre un homeless care umblă prin oraş însoţit de o haită de cîini vagabonzi trăind, ca orice boschetar, la limita existenţei şi a umanităţii, dar pînă şi acel personaj are un trecut, în anii ’90, de familist şi o fostă carieră în jurnalism. Iar schiţa „Muşcă şi taci“ abordează cu umor obsesia naţională pentru Sfînta Parascheva, însă din perspectiva unui preot şi a unei călugăriţe învăţăcele (vezi fragmentul de mai jos). Restul povestirilor au protagonişti cu profilul, preocupările şi problemele acestor vremuri.

În „Mîncare pentru lesbiene“, bucătăreasa unei agenţii de creaţie este deranjată, pe de o parte, de cerinţele meniului de post al directorului, un fel de corporatist smintit întru credinţă, pentru care religia pare a fi un set de superstiţii de business; pe de altă parte, nu se simte confortabil să muncească pentru cele două lesbiene care, deşi nu şi-au făcut coming out-ul, au fost surprinse în flagrant delict de tandreţe prin birouri. În „Ce mai face Vincent Gallo“, un tip pleacă în vacanţă în străinătate împreună cu fosta lui iubită, gravidă, şi cu prietenul acesteia, înfruntînd deopotrivă semnele oboselii/îmbătrînirii propriului corp şi frustrarea de a-şi vedea fosta femeie în curs de împlinire cu un alt bărbat. În „Ultimul rinocer alb“ (probabil cea mai bună proză din carte, are şi cele mai multe niveluri de semnificaţii), un tînăr activist, proaspăt tată, pleacă în munţi împreună cu o echipă de activişti de la Greenpeace, pentru a surprinde în flagrant o încărcătură de lemn tăiat ilegal în beneficiul firmei Schweihofer, cu o zi înainte de botezul fiului său, botez care are loc, la insistenţele mamei-soacre, la mănăstirea unde se află moaştele lui Arsenie Boca. „Pe plaja Marona“, proză artsy-cosmopolită, este despre relaţia tată – fiu conflictuală d.p.d.v. financiar; iar în „Bastards & Sons“, un sculptor bătrîior (Bogdan Răileanu pare să aibă o slăbiciune pentru sculptură, Gînditorul lui Rodin este citat şi în proza precedentă) dezvoltă o relaţie sexuală animată de sentimente paterne pentru o studentă, care lucrează la un salon de masaj şi al cărei vis este să vadă o floare de vanilie în Madagascar.

Cartea are şi cîteva minusuri. Prima proză, cea care dă şi titlul – neinspirat, de altfel – al cărţii, o încercare parodică de fabulă poetică, este doar o glumiţă meta-narativă şi proastă, şi rău scrisă. Iar ultima povestire, un fel de qui pro quo pulp, în care un poet aspirant pe nume Mircea Cărtărescu este „strivit“ de celebrul său tiz, coincidenţa onomastică fiindu-i fatală şi în carieră, şi în viaţă. Aceste proze fac cumva notă discordantă cu restul povestirilor, omogene şi prin ton, şi prin tematică.

Multe mărci ale prezentului social-politic se regăsesc în scrisul lui Bogdan Răileanu, mai exact în discuţiile personajelor sale: scheletele radioactive ale Muzeului de Geologie, pelerinajele la Arsenie Boca, referinţe la cultura pop românească şi americană (relevante pentru cei 30+), copii repetînd sloganuri de la proteste, un poliţist invocîndu-i pe Ţiriac şi pe Soros… Găsesc aceste detalii foarte importante pentru plasarea în contextul cultural local, proza românească evitînd, în general, cu ostentaţie astfel de tropi pentru a nu-şi autosabota aşa-zisul potenţial universalist. Bogdan Răileanu este şi foarte priceput la dialog. Rareori am citit dialoguri mai naturale şi mai spumoase, ivite şi susţinute din nimic, pline de umor şi de sensuri secundare. De altfel, Bogdan Răileanu este un stilist cu tăieturi de fineţe, cu multe subtilităţi (într un anumit dialog există o trimitere – involuntară? – la Buñuel), deopotrivă delicat şi explicit, cu fraze, unele memorabile, de o simplitate şi eficienţă dezarmante (pentru un tînăr prospăt devenit tată „timpul ieşise ca lanţul unei biciclete din locul în care învîrtea roata şi acum zăcea în mijlocul unui pătuţ de bebeluş care mirosea a lapte praf şi cremă de oxid de zinc“).

Ca şi Tudor Ganea (ajuns în doi ani la a doua carte premiată), Bogdan Răileanu este un prozator pe care merită/vă sfătuiesc să pariaţi.

Bogdan RĂILEANU
Muşcă şi taci 

– La mănăstirea Moldoviţa e stareţ Părintele Evdochie. Îl ştii, nu? Mare har de la Dumnezeu s-a coborît asupra părintelui acum opt ani.

– Cum asta? întrebă fata.

– A visat-o părintele într-o noapte pe Cuvioasa Parascheva, spuse preotul.

– Minune mare, părinte!

– De fapt, în prima noapte a visat un deget al Cuvioasei Parascheva şi degetul i-a vorbit în vis părintelui să-i facă raclă mică în altar şi să ţină post, adăugă părintele.

– Doamne Dumnezeule! spuse fata cu adoraţie.

– Şi a doua noapte, părintele a visat degetul Cuvioasei Parascheva cum plîngea, dar degetul nu era în raclă şi părintele doar auzea plînsul degetului. Şi a treia noapte la fel, şi a patra la fel, tot auzea plînsul, dar nu mai vedea degetul.

– Ăsta e semn mare, părinte.

– După cîteva zile de post şi rugăciune, a pornit părintele la Iaşi cu două măicuţe după el. Şi au ajuns la Iaşi şi era într-o vineri cînd se ţinea slujbă mai mare şi s-au dus la raclă să se-nchine. Lumea era la rugăciune şi cînd i-a venit rîndul stareţului să pupe sfintele moaşte s-a pornit ca un iureş între credincioşii care aşteptau rîndul la raclă şi l-au împins pe părintele cu capul în sicriu şi s-a trezit cu un deget al Cuvioasei drept în gură.

– Vaaai! ţipă fata uitîndu-se la părintele care conducea maşina.

– Părintele nu s-a speriat, continuă preotul. A ţinut degetul în gură pînă au ajuns înapoi la mănăstire şi n-a scos un cuvînt. Măicuţele credeau că primise ascultare de la mitropolitul. Dar cînd a ajuns în mănăstire, părintele s-a oprit drept în altar şi a pus degetul Cuvioasei şi Sfintei Parascheva în racla mică de argint, a făcut o cruce mare şi s-a dus să se culce că era obosit de pe drum.

– Doamne, părinte, ce minune mare!

– Da, soră, oftă părintele, şi de atunci au început minunile. Doar mie mi-a povestit părintele şi într-o zi mi-a arătat şi racla în care stă degetul mic al Cuvioasei Parascheva. Racla e din argint masiv, a fost făcută la un meşter de la Bucureşti. Foarte frumoasă lucrare.

– Binecuvîntat eşti, părinte!

– Mare e puterea lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, spuse părintele şi se închină.

Fata îşi făcu şi ea o cruce şi începu să se roage pentru sănătatea familiei ei şi pentru sănătatea părintelui, cerîndu-şi iertare în gînd pentru faptul că stătuse prea mult la telefon azi-noapte şi parcă simţea deja durerea de cap cum o mai lasă. Părintele luă mîna de pe schimbător şi începu să pocnească din degete în aer de cîteva ori, apoi o întrebă pe fată:

– Tu cu ce degete pocneşti din degete, Ană?

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.