„De ce avem nevoie de cărţi dificile“

Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
„De ce avem nevoie de cărţi dificile“ jpeg

Aceasta era nu atît o întrebare, cît un principiu pe care Sam Leith (n. 1974), scriitorul şi editorul literar al săptămînalului politic britanic The Spectator, l-a dezvoltat într-un articol din The Guardian de săptămîna trecută, viralizat în mediul online literar. Articolul a fost pricinuit de recenziile dedicate romanului cîştigător al premiului Man Booker de anul acesta, Milkman de Anna Burns, în care cronicarii literari foloseau adjective precum „bizar“, „impenetrabil“, „dificil“, „provocator“, „solicitant“ etc., şi nu în chip de complimente.

„Ne place să urmărim sportivi făcînd lucruri dificile. Sîntem de acord că în muzică, în film, în televiziune şi în artele plastice marile reuşite cer implicare din partea publicului. Şi sîntem dispuşi să citim literatură «dificilă» atîta timp cît e vorba de cea clasică – citim Tărîmul pustiit la şcoală, ne stoarcem creierii să-i dăm de capăt şi ştim că este cum este pentru că aşa trebuie să fie. De ce însă «dificil» devine o problemă cînd e vorba de ficţiunea contemporană?“, (se) întreabă Sam Leith, şi continuă: „Să ataci un premiu literar pentru că recompensează o carte care nu se încadrează în ideea criticilor despre «accesibilitate» (readability) este pur filistinism. Important nu este unde se situează o carte pe scala dintre «solicitant» şi «lectură plăcută» (page-turner), ci dacă se ridică la înălţimea propriei provocări. Nu e important cît de dificilă este o carte, dar ce anume o face dificilă. Şi care este scopul dificultăţii ei? În ce fel îl solicită pe cititor? Recompensează timpul investit?“

Cum nu cunosc cartea Annei Burns (rămîne de văzut ce editură de la noi se va încumeta să o traducă), nu ştiu ce i-a făcut pe unii cronicari să se plîngă (în afară de faptul că nici unul din personajele romanului nu are nume), dar problema ridicată de Sam Leith este crucială pentru starea literaturii de azi, tot mai dependentă de dimensiunea comercială. Pentru a atrage şi a menţine atenţia presei asupra lor, cărţile premiate ar trebui să se şi vîndă. Aceasta este o consecinţă fericită a recunoaşterii unei valori literare în sine, dar scopul premiului literar nu este de a creşte vînzările. De altfel, romanul premiat anul trecut cu Booker, Lincoln între vieţi de George Saunders (tradus de Radu Paraschivescu pentru Humanitas Fiction), se înscrie tot în categoria romanelor dificile care nu au datele unui best-seller. La fel şi cîştigătorul din 2015, Scurtă istorie a şapte crime de Marlon James (tradus de Ciprian Şiulea pentru Editura Litera). De altfel, Sam Leith a făcut parte din juriul Man Booker-ului în acel an, deci are şi el o parte din „vină“.

Gaby Wood, preşedintele Man Booker, spune: „Vrei ca romanul premiat să facă înconjurul lumii. Vrei să ajungă la oameni, dar nu te poţi agăţa de prejudecata că oamenii normali nu-l vor înţelege. Ne-am pus deseori această întrebare: vrem să recompensăm o carte care duce literatura mai departe sau vrem să premiem un roman care să ducă literatura în mîinile cît mai multor oameni? E dificil cînd răspunzi la aceste întrebări cu cărţi diferite. S-a întîmplat în alţi ani şi a fost cumplit să alegem. Anul acesta însă, romanul Annei Burns pare că răspunde ambelor întrebări.“

Aşa cum remarcă şi Sam Leith, autorii şi romanele pot fi dificili în mai multe feluri – tematic, stilistic, formal – fără să semene unii cu alţii: Thomas Mann, Henry James, Marcel Proust, Virginia Woolf, James Joyce, Vladimir Nabokov, Thomas Pynchon, David Mitchell, David Foster Wallace şi chiar Karl Ove Knausgaard. Aşa cum cărţi precum Moby Dick, Portocala mecanică, Zgomotul şi furia, Finnegan’s Wake sau Infinite Jest diferă tocmai prin caracterul specific al dificultăţii fiecăreia. Am putea aduce aici şi exemple de la noi: Lumea în două zile de George Bălăiţă, Femeia în roşu de Adriana Babeţi, Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu, Orbitor de Mircea Cărtărescu, Derapaj de Ion Manolescu, Greva păcătoşilor de Florin Chirculescu, MJC de Ion Iovan ş.a., toate sînt „dificile“ în felul lor pentru un cititor neexperimentat, nerăbdător, nededicat.

Romanciera Nicola Barker (nominalizată de mai multe ori la Man Booker în ultimele două decenii) spune: „Aş împărţi ficţiunea literară în două categorii. Opere care întăresc, celebrează şi stimulează şi opere care uluiesc, provoacă şi solicită. Opera mea te solicită, aşa cum o face şi romanul Annei Burns, dar asta datorită faptului că încearcă să înţeleagă, cu ajutorul ideilor şi emoţiilor, o lume care nu este deschisă, coerentă sau uşor de manevrat. Uneori forma sau stilul unei cărţi trebuie să reflecte complexitatea vieţii. Uneori trebuie să încercăm să descriem indescriptibilul. Viaţa e dură şi paradoxală. Nu e uşoară întotdeauna. Şi nici ficţiunea nu trebuie să fie. De vreme ce scriitorii experimentali nici nu cîştigă de pe urma vînzării cărţilor, nici nu se bucură de prea multă atenţie populară, este ciudat cum munca lor nu este apreciată măcar pentru efortul de a inova. Scrii ficţiune experimentală de dragul artei. Aceasta se află într-o zonă rarefiată, dar tocmai acolo se formează fundaţia ecosistemului creativ. Alţi artişti (muzicieni, pictori, arhitecţi ş.cl.) duc mai departe în lanţul trofic ce facem noi traducîndu-ne ideile.“

Sam Leith remarcă faptul că romanele dificile nereuşite se pierd pe drum (die in a ditch), dar şi romanele dificile bune riscă să treacă neobservate dacă nu primesc o mînă de ajutor din partea vreunui premiu. Spune el: „Doar pentru că ficţiunea literară nu spune o poveste (deşi de obicei o face la un anumit nivel), pentru că deseori se luptă cu propria formă şi tinde să dea prioritate limbajului, asta nu înseamnă că a practica la maximum toate aceste lucruri este suficient pentru a crea o mare operă. Tocmai din acest motiv trebuie să fim recunoscători, an după an, juriilor premiilor literare pentru efortul de a ne supune atenţiei acele cărţi care chiar merită efortul şi timpul nostru.“ În ceea ce priveşte traducerile de la noi, unii editori încă se mai încumetă să scoată cărţi dificile, conştienţi că vînzările vor fi modeste. E-adevărat, din opera lui Thomas Pynchon nu ştiu dacă se va mai traduce ceva prea curînd, dar avem în limba română, în afara celor deja menţionate, cărţi dificile (fiecare în felul ei, ca limbaj, ca structură, ca idei) precum Zece decembrie de George Saunders (traducere de Radu Şorop, Black Button Books), Cîntec pentru cei neîngropaţi de Jesmyn Ward (traducere de Mihaela Ghiţă, Polirom), Busola de Mathias Enard (traducere de Cristian Fulaş, Nemira), Linia frumuseţii de Alan Hollinghurst (traducere de Mariana Piroteală, Litera), Atlasul norilor de David Mitchell (traducere de Mihnea Gafiţa, Humanitas Fiction), Cum să fii şi una, şi alta de Ali Smith (traducere de Carmen Scarlet, Univers) sau 4, 3, 2, 1 de Paul Auster (traducere de Iulia Gorzo, ART), pentru a mă opri doar la aceste titluri cu care şi închei în chip de recomandare de lectură.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Imagini halucinante în trafic. Un bărbat s-a urcat pe capota unei mașini pentru a o distruge. Reacția Poliției VIDEO
Vineri, 15 martie 2024, imagini de coșmar au fost surprinse în traficul din Sibiu. Un bărbat s-a urcat pe o mașină, pe care a distrus-o cu picioarele și cu un coș de gunoi. Incidentul nu a fost singular.
image
Mărarul, salata și roșiile – trufandalele cu cele mai multe pesticide. Reacția legumicultorilor: Sunt din Turcia
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
image
Soția unui român a înlocuit-o pe Prințesa de Wales la parada de Ziua Sfântului Patrick VIDEO
Gărzile irlandeze i-au adus un omagiu colonelului lor absent, Prințesa de Wales, în timpul paradei anuale de Ziua Sfântului Patrick din această după-amiază.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.