Cum a ajuns Eminescu poet naţional

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Eminescu, așa cum arăta în 1887, cu doar doi ani înainte de moarte, departe de imaginea legendară a tânărului de 19 ani jpeg

● Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit, Editura Humanitas, 2015.

Lucian Boia a fost in­teresat de mitul e­mi­nes­cian încă de cînd l-a inclus în co­lec­ţia de mituri na­ţio­nale din Istorie şi mit în conştiinţa ro­mâ­nească, dar abia cu această carte isto­ri­cul oferă imaginea completă a procesului prin care bietul poet dispărut prematur într-un sanatoriu ajunge, în doar cîteva decenii de la moartea sa, „expresia integrală a sufletului românesc“ (Iorga) şi „poetul naţional“ (Călinescu), apoi, ceva mai tîrziu, de-a dreptul „omul deplin al culturii româneşti“ (Noica) şi „românul absolut“ (Ţuţea).

Istoricul desface mitul eminescian într-o analiză plină de momente spectaculoase – prin datele, cifrele şi citatele oferite (majoritatea necunoscute, poate, în afara cercului de critici şi istorici literari) –, rezultînd o carte scrisă alert, în spiritul sintetic binecunoscut, presărat cu subtile ironii, al autorului (rareori Călinescu sau Academia Română au fost trataţi cu ironii mai fine decît aici!), o carte de istorie culturală care se citeşte, vorba clişeului, ca un roman poliţist. Căci descrierea pas cu pas a mecanismului de creare şi de constantă revizuire a mitului eminescian seamănă cu procesul unui detectiv plecat pe urmele unor fapte şi făptaşi ascunși în faldurile istoriei, deopotrivă literare şi politice.

Lucian Boia identifică primele două mari ingrediente care au declanşat procesul mitologic. Mai întîi, e vorba, fireşte, de poezia lui Eminescu, „înaltă în termeni accesibili“, muzicală, devenită extrem de repede populară: în cei cinci ani de la publicarea cărţii pînă la moartea poetului, volumul său de debut, şi singurul antum, este reeditat de patru ori, de fiecare dată în tiraje de peste o mie de exemplare. Chiar şi după standardele noastre de astăzi (de altfel, mult mai reduse), e vorba de un succes comercial uriaş. Al doilea factor mitologizant a fost accidentul biografic: cel mai popular poet al timpului său moare, la doar 39 de ani, într-un sanatoriu. Aşadar, talentul, tinereţea şi nebunia au făcut posibil mitul: în primul deceniu de la moartea sa, Eminescu este reeditat şi vîndut în peste 13.000 de exemplare, poeziile sale intră imediat în manualele şcolare, monografiile şi studiile despre opera sa se înmulţesc an după an. Nu este apreciat şi iubit de toţi: poezia sa are, conform standardelor literare ale epocii, multe neajunsuri prozodice, este pesimistă şi, mai ales, carentă în ceea ce priveşte sentimentul patriotic şi atrage, astfel, mulţi detractori; dar numele care contau, mai întîi Dobrogeanu-Gherea şi Maiorescu, apoi Iorga, Lovinescu, Vianu şi Călinescu, au fost de partea receptării pozitive, uneori prea pozitive.

Istoricul vede bine în predarea manuscriselor eminesciene de către Maiorescu Academiei Române (apropo, citiţi în articolul Sidoniei Bogdan ce a făcut Academia cu aceste manuscrise) un episod de cotitură în receptarea poetului. În doar cîţiva ani, dintr-un poet deficitar la capitolul naţionalism (departe de ceea ce fuseseră Alecsandri sau Bolintineanu pentru epoca lor), Eminescu devine, datorită operei sale nepublicate, profetul naţionalismului românesc. Acest fapt, alături de punerea în circulaţie a publicisticii sale, a deschis cutia Pandorei interpretative: „noul Eminescu“ este instrumentalizat ideologic, în decursul următorului secol, rînd pe rînd şi în paralel, de către socialişti, sămănătorişti, naţionalişti, legionari, mistici, comunişti, monarhişti, protocronişti, dacopaţi.

„Recuperat“ prin abuz interpretativ şi de la stînga, şi de la dreapta, „Eminescu ajunge să fie al tuturor“, după cum nimerit formulează Lucian Boia (acesta numeşte anii ’30 „deceniul Eminescu“), care identifică în continuare noile contribuţii la consolidarea mitului, Călinescu fiind, poate surprinzător pentru unii, factor decisiv. În paralel cu ideologizarea operei sale publicistice, poetul devine personaj de literatură pentru mase. În „deceniul Călinescu“, cartea acestuia Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu deschide o serie de reconstituiri biografice romanţate care, în decurs de numai cîţiva ani, fac din poet un personaj literar la modă: romanele Mite şi Bălăuca de Eugen Lovinescu (scrise în contrapartidă la psihologia lui Eminescu din opul călinescian) şi trilogia lui Cezar Petrescu Luceafărul sau romanul lui Eminescu (primul tiraj al acestei trilogii apărute în 1939 ajunge la 19.000 de exemplare). De altfel, e foarte interesant felul în care Lovinescu, Călinescu şi Vianu şi-l dispută pe Eminescu, înainte de momentul intrării în scenă a comunismului care schimbă din nou accentele, poetul fiind cenzurat cu „Doina“ şi abuzat ideologic, o dată în plus, cu „Împărat şi proletar.“ Un episod tragi-comic, foarte bine expus de Lucian Boia, este cel întîmplat la centenar cînd, în paralel, îl celebrau pe poet şi comuniştii, şi Eliade, şi Carol al II-lea, Eminescu fiind deopotrivă în Republica Populară Română şi în exil acelaşi simbol tutelar al românismului, dar de orientări ideologice radical opuse.

După Revoluţie, două sînt momentele majore: dosarul Dilemei, coordonat de Cezar Paul-Bădescu (nr. 265 din 27 februarie 1998), dosar care discută la modul critic pentru prima dată mitul eminescian; şi descoperirea corespondenţei ne­ştiu­te dintre poet şi Veronica Micle în a­nul 2000, scrisori care nu mai lasă loc spe­culaţiilor sentimentale în ceea ce pri­veş­te relaţia dintre cei doi: s-au iubit. Între timp este lămurit şi diagnosticul bolii lui Eminescu: o comisie de medici de diverse specialităţi ajunge la concluzia, singura legitimă medical, că poetul n-a murit de sifilis, ci în urma unei prăbuşiri psihice, de tip maniaco-depresiv, cu manifestări vio­lente. Dar fireşte că asta n-a fost şi nu va fi un obstacol pentru fabrica de teorii conspiraţioniste.

Eminescu este şi o construcţie, „într-un fel necesară, izvorîtă din complexele culturii româneşti“, ne spune şi ne arată în detaliu Lucian Boia în această fascinantă carte, contribuţie esenţială pentru a înţelege în profunzime povestea poetului nostru naţional.

Prima fotografie: Jean Tomas, 1869.

A doua fotografie: Jean Bielig, 1887.

Citiţi aici un poem necunoscut din manuscrisele lui Eminescu.

Citiţi aici despre soarta manuscriselor eminesciene.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Lucian BOIA
Cum nu e cunoscut Eminescu în lume (fragment)

Mai e o componentă a mitului care nu trebuie neglijată: credinţa în universalitatea creaţiei eminesciene. O întîlnim încă de la început. Poetul era chemat să acopere un gol. Într-adevăr, pînă la el, nici un român (exceptîndu‑l, să zicem, pe Dimitrie Cantemir, dar şi acesta la o cotă de celebritate „medie“) nu intrase în cultura cea mare, a omenirii. Cu Eminescu, românii au sentimentul că au recuperat, dintr-o­dată, întîrzierea; e primul român care se aşază, sus, în panteonul mondial. Să precizăm: din perspectivă românească.

A fost tradus şi răstradus… În 1939, în volumul masiv al Convorbirilor literare închinat comemorării a 50 de ani de la moartea poetului, se dau nenumărate exemplificări în următoarele limbi sau literaturi (în ordinea din volum): italiană, polonă, bulgară, albaneză, greacă, iugoslavă, maghiară, slovacă, arabă, engleză, rusă, suedeză, cehă, americană, japoneză, evreiască, germană, franceză, latină, traducătorii fiind uneori români, dar mai adesea străini, îndrăgostiţi de poezia lui Eminescu. Un efort considerabil de promovare s-a făcut apoi în vremea comunismului.

Rezultatul? Practic nul… Ceea ce contează în promovarea oricărei valori nu e afişarea ei formală, ci impactul. Or, impactul nu s-a produs. Eminescu, în lume, rămîne un nume necunoscut.

Există chiar, în cazul lui Eminescu, o circumstanţă agravantă. Poeziile lui sînt traduse, unele bine, altele rău. Dar toate traducerile cam cu acelaşi rezultat. De altfel, poezia în genere e intraductibilă; Eminescu, dacă se poate spune aşa, e încă şi mai intraductibil. În cazul lui, se pierde rima, se pierde muzicalitatea, se destramă rostirea aceea incantatorie, tot ceea ce, mai mult decît cuprinsul de idei sau de imagini, dă nota inimitabilă poeziei eminesciene. Traducerile mai bine nici n-ar exista: ele înfăţişează străinului un Eminescu destul de oarecare, departe, foarte departe de ceea ce zadarnic se străduiesc românii să explice. Unii se gîndesc la noi strategii de promovare. Să ne liniştim: nu e nimic de făcut. 

Citiţi aici întregul capitol.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.