Conjuraţia Eminescu (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

● Florina Ilis, Vieţile paralele, Editura Cartea Românească, 2012. 

Infiltrarea în viaţa lui Eminescu a agenţilor informatori trimişi din viitorul comunist, pe de o parte, să descîlcească firele încurcate din biografia acestuia, pe de altă parte, să „influenţeze pozitiv“ gîndirea poetului pentru o mai bună recuperare şi reorientare ideologică a operei sale în posteritate, toată această intrigă are la bază ideea că biografia poetului se prezintă, de fapt, sub forma unor straturi de mărturii, documente, informaţii parţiale sau incerte, peste care timpul a adăugat deformările mitizării şi dezinformările ideologiei, constînd în interpretări orientate, tendenţioase şi abuzive, plus teoriile conspirative legate de moartea scriitorului văzut ca o victimă politică etc.

Biografia poetului continuă să se scrie de un secol şi jumătate acoperindu-se de straturi de ficţiune, iar Florina Ilis nu face decît să speculeze toată această arhivă a incertitudinii şi imaginaţiei bolnave construind un scenariu de urmărire consemnat într-un dosar politic în limbajul şi după toate regulile epocii comuniste. Dincolo de informatorii trimişi din viitor prin procedeul „marşrutizării“ (care permite nu doar călătoria în timp, dar şi o permanentă comunicare cu agentura-mamă) şi infiltraţi în toate locurile unde poetul călătoreşte, trăieşte sau este internat, se recrutează (nu ştim cum) şi personaje reale din viaţa lui Eminescu. În subsolul paginilor apar, astfel, notele unor „surse“ a căror identitate este, relativ, uşor de ghicit: Arbore (Ion Creangă), Iancu, Titus, Mite, Veronica, Dobrogeanul, Garabet, Şirianul (Ion Slavici), Jacques (Iacob Negruzzi). Florina Ilis construieşte toată această reţea de note, declaraţii, mărturii folosind tot ce a găsit: scrisori, jurnale, documente, foi medicale, poeme, uneori reproducînd fragmente în italice, alteori rescriindu-le sub forma unui colaj de notaţii autentice şi apocrife care nu reprezintă cîtuşi de puţin „un efort dramatic de a se apropia de adevăr“ (conform prezentării, destul de inadecvate, a romanului de pe coperta a patra), ci dimpotrivă, de a îngloba comentarii, informaţii şi interpretări de-a valma: colonelul de securitate care se ocupă de dosar „a avut grijă ca informatorii şi agenţii săi să lanseze o serie de zvonuri, astfel încît mărturiile contradictorii despre ziua de 28 iunie să încurce orice încercare de a afla vreodată adevărul“. De altfel, toată acesată nesfîrşită suită de note, rapoarte, procese-verbale şi interogatorii acumulează fără a lămuri niciodată nimic. Mai mult, aş zice chiar că Florina Ilis lasă pe dinafară exact adevărul, aşa cum se întîmplă în cazul bolii şi morţii poetului unde nebunia şi maniile, inclusiv sifilisul, sînt la loc narativ de cinste (prin reverii, halucinaţii, schizofrenii, alienări şi alte acte ale dereglării psihice), dar nu pronunţă niciodată, spre exemplu, termenul endocardită – cauza reală a morţii poetului.

Deschis între 1949-1951 cu titlul „Poetul Naţional“, cînd Sorin Toma este desemnat să „ajusteze“ poeziile neconforme cu ideologia marxist-leninistă în vederea reeditării operei şi a celebrării centenarului în urma căruia poetul va primi titlul de membru onorific al Academiei, dosarul de supraveghere va fi redeschis în perioada 1959-1971 „în scopul stabilirii atitudinii sale politice (dacă desfăşoară activitate duşmănoasă şi în ce constă aceasta), cît şi în scopul strîngerii de probe cu privire la activitatea poetică, în vederea prevenirii oricăror acţiuni duşmănoase“. Dosarul consemnează în data de 15 iunie 1959, ne spune o notă de subsol, inclusiv o acţiune de demascare publică la Ateneul Român, unde poetul (nu e clar dacă în persoană) „îşi reafirmase statutul de mare romantic (Eu rămîn ce-am fost romantic), se declarase nici mai mult nici mai puţin decît un ateu convins (Eu nu cred nici în Iehova,/ Nici în Buddha-Sakya-Muni...) şi, ceea ce era cel mai important, un mare român şi patriot. Cu toate acestea, poetul continuase să rămînă în atenţia organelor de anchetă etc.“. Acest moment creează confuzie: fusese poetul adus, deci sechestrat în viitor, de comunişti pentru a fi interogat? De ce în cele 700 de pagini ale romanului acest episod este expediat într-o singură frază? În finalul romanului e vorba de încă o şedinţă publică la Ateneu, de data aceasta scopul fiind anchetarea morţii poetului de către preşedintele Tribunalului Bucureşti, printre inculpaţi numărîndu-se doctorii Şuţu şi Zosin. Dar chiar şi acum, la anchetarea propriei morţi, poetul este chemat să depună mărturie, numai că nu vine pentru că „organele responsabile au constatat decesul acestuia“. Duh! Păi nu era mort? Nu asta era şi ideea? Cînd anume au constatat ei decesul poetului? Şi cînd anume are loc această (a doua?) şedinţă publică? Şi cum de în 1959 Eminescu fusese viu şi se prezentase (chiar şi simbolic) în viitor, iar acum, nu? Recunosc că n-am înţeles care este logica după care funcţionează acest scenariu narativ, pentru că o logică ar trebui să aibă, altfel este doar un ghiveci ficţional. De altfel, o altă notă de subsol comentează romanul eminescian scris de Filimon Ilea, unul dintre cei mai importanţi informatori ai dosarului: un „roman de fantezie biografică“ a cărui „viziune auctorială este neclară, sistemul complicat de naratori provoacă dificultăţi la lectură, punînd unele probleme deosebite (cine scrie?) etc.“. Citim noi chiar romanul lui Filimon Ilea, personaj-informator-narator care are aceleaşi iniţiale cu ale autoarei de pe copertă?

Trăgînd linie, romanul Florinei Ilis este realmente impresionant prin documentarea care a stat la bază, printr-o anume dexteritate cu care a integrat şi a mixat informaţii şi texte provenind din cele mai variate surse (dar lăsînd şi impresia devălmăşiei), prin felul în care şi-a însuşit, chiar dacă mecanic, mai multe discursuri (metafizic, matematic, de critică literară, medicină), prin uşurinţa cu care narează neobosit (dar şi nepăsător) pe sute de pagini. Toate acestea vor cîntări decisiv anul viitor cînd se vor da marile premii literare, şi spun asta fiind convins că receptarea critică de la noi, neobişnuită cu astfel de romane şi uşor impresionabilă cînd e vorba de formule narative inedite, chiar dacă folosite stîngaci, va fi cel puţin entuziastă. În ceea ce mă priveşte însă, rareori am citit un roman de o asemenea anvergură mai neatrăgător literar, care să mă lase mai rece şi care să-mi dea mai puţin de gîndit. Vieţile paralele este genul de carte pe care nu o vei reciti niciodată pentru frumuseţea, complexitatea şi profunzimea ei, pentru că nu are aşa ceva, are doar o idee pe care o dezvoltă rebarbativ şi redundant pe sute de pagini: un poet nebun înconjurat de agenţi din viitor care-l supraveghează complicîndu-i biografia. Mult mai puţin îndrăzneţ decît se prezintă (cu adevărat tare ar fi fost ca Florina Ilis să-l fi adus pe Eminescu în viitor pentru a fi anchetat sau, spre exemplu, să fi imaginat măcar una din scrisorile de amor trimise de Veronica lui Caragiale - dacă informatorii au acces la tot, de ce nu!?), romanul are doar aparent o construcţie complexă datorată mulţimii de naratori, nu are adîncimi, doar confuzii, şi nici vreun climax: la sfîrşitul cărţii nu ştii mai multe decît la începutul ei, pentru că nu s-a întîmplat, de fapt, nimic. Monocord (deseori ai impresia că citeşti aceleaşi lucruri scrise pe aceleaşi pagini, nu există o „geografie“ interioară a romanului, îl poţi citi şi sărind capitolele), abuzînd de stilul imperfect liber (încă nu ştim dacă Florina Ilis ştie să facă un dialog; dar asta oricum e boala scriitorului român), romanul acesta cu subiect atît de sensibil funcţionează, de fapt, ca un mecanism ce generează la nesfîrşit pagini complet lipsite de emoţie: poetul e doar un nebun logoreic, o caricatură schizofrenică, o marionetă de hîrtie debitînd vorbe goale, clişee şi concepte, un personaj, în general, kitschos („M-au omorît şi alţii şi n-am murit. Fiindcă sînt etern“), mutat de colo-colo prin ţară şi străinătate. Eminescu merita un roman mai puţin ambiţios, dar cu ceva mai multă înţelegere. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.