Analfabeta

Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Analfabeta jpeg

M-am gîndit nu o dată, pe vremea cînd locuiam în Elveţia, la Fribourg, să dau o fugă pînă la Neuchâtel, unde trăia pe atunci Agota Kristof. Ştiam despre ea cîteva lucruri: că fugise din Ungaria în ’56, că nu-i place să dea interviuri, că este o extraordinară scriitoare de limbă franceză – Le grand cahier, prima parte a Trilogiei gemenilor, fiind, pentru mine, dovada irefutabilă a inventării unei noi limbi scriitoriceşti şi a unei lumi cu totul insolite. N-am ajuns pentru că era prea simplu, poate şi pentru că preferam, de pe atunci, să nu leg omul de cartea pe care-a scris-o (cu una sau două excepţii, care au confirmat între timp regula) şi în mod sigur pentru că, în Elveţia, între a te gîndi că ai vrea să vezi pe cineva şi a o face există cîţiva paşi prea bine formalizaţi ca să mai fie şi parcurşi. 

Ştiu însă sigur că, dacă aş fi citit înainte Analfabeta, cartea publicată în 2004, la Editura Zoé din Lausanne, aş fi făcut pe dracu-n patru s-o cunosc pe Agota Kristof. Dacă Marele caiet, Dovada şi A treia minciună, adică cele trei romane care alcătuiesc Trilogia gemenilor (tradusă, din fericire, şi în româneşte, la Editura Trei), reprezintă genul acela de cărţi pentru care merită să te apuci de citit sau să-ţi faci din literatură o viaţă, Analfabeta este adevărul cuiva care ştie mai mult despre durere, cruzime şi moarte decît sute de scriitori contemporani care şi-au făcut din aceste „subiecte“ marote lucrativ-declarative. E drept, dacă n-aş fi ştiut cîte ceva despre scriitura dură, tăioasă, lapidară din Marele caiet, poate nici n-aş fi căutat vreodată Analfabeta – o scurtă carte alcătuită din 11 secvenţe autobiografice, publicate mai întîi în foileton, într-o revistă din Zürich. 

Nu afli din această microautobiografie scrisă pe tonul esenţial (curăţat, în egală măsură, de sensiblerie şi autocompătimire) din Trilogia gemenilor secretul înţelegerii de fond sau al coerenţei de formă din principalele cărţi ale Agotei Kristof şi nici felul în care cineva care luptă, la propriu, cu o limbă „inamică“ ajunge să o stăpînească. Poţi afla în schimb cum îţi poţi pierde propria limbă (deşi, dacă n-ai păţit-o, cu greu poţi pricepe) şi, odată cu ea, singura viaţă care conta: „La început, nu exista decît o singură limbă. Obiectele, lucrurile, sentimentele, culorile, visurile, scrisorile, cărţile, jurnalele, toate erau această limbă. Nu-mi puteam imagina că ar putea exista o altă limbă, că o fiinţă omenească ar putea pronunţa un cuvînt pe care eu să nu-l înţeleg... La 21 de ani, cînd am ajuns din întîmplare într-un oraş din Elveţia unde se vorbea franceza, m-am confruntat cu o limbă total necunoscută pentru mine. Aşa a început lupta mea de a cuceri această limbă, o luptă lungă şi înverşunată care va dura cît propria-mi viaţă. Vorbesc franceza de peste 30 de ani, scriu în franceză de mai mult de 20 de ani, dar încă nu o cunosc. O vorbesc cu greşeli şi nu pot s-o scriu decît ajutîndu-mă de dicţionare pe care le consult adesea. Din această cauză spun că şi limba franceză este o limbă inamică. Dar mai există un motiv şi acesta este cel mai grav: această limbă mi-a ucis limba maternă. Mi-am lăsat în Ungaria jurnalul scris în limba mea secretă şi, de asemenea, primele mele poeme. Mi-am lăsat, în acelaşi timp, fraţii şi părinţii fără să-i previn, fără să le spun la revedere sau adio.“

Mai poţi înţelege, fără îndoială, din autobiografia de 52 de pagini a Agotei Kristof cîte ceva despre felul în care cititul poate deveni din pedeapsă boală incurabilă şi, în cele din urmă, o disciplină imaginativă aplicată trăitului şi o negociere cu moartea în limba „duşmană“: „Citesc. E ca o boală. Citesc tot ce-mi cade în mînă, citesc tot ce-mi cade sub ochi: ziare, cărţi de şcoală, afişe, bucăţi de hîrtie găsite pe stradă, reţete de bucătărie, cărţi pentru copii. Tot ce e tipărit.... Cum ar fi fost viaţa mea dacă nu mi-aş fi părăsit ţara? Mai dură, mai săracă, dar mai puţin singuratică, mai puţin fracturată, poate chiar fericită. Sînt însă sigură că aş fi scris tot ce am scris, în orice limbă.“

La fel ca în romanul lui Max Frisch, Eu nu sînt Stiller, Analfabeta surprinde ceva straniu, un mecanism de anihilare a diferenţei cu binişorul, cu binele, cu mai binele, mecanism care, în Elveţia, este probabil mai elaborat, mai codificat şi mai respectat ca oriunde altundeva. Nu poţi, nici măcar atunci cînd eşti omeneşte terminat, să nu respecţi acest frumos malaxor care nu-ţi lasă nici o alegere. Ca să scapi, ar trebui să ştii poate – ca Agota Kristof – că „doar devenind nimic, poţi deveni scriitor“ şi să-ţi poţi asuma acest nimic.Trebuie mai ales să nu uiţi ruptura cu lumea care te-a făcut cine eşti, şi să-ţi scrii diferenţa cît de bine poţi în limba pe care n-ai ales-o: „La cinci ani după ce am ajuns în Elveţia, vorbesc franceza, dar nu o citesc. M-am transformat într-o analfabetă, eu care citesc încă de la 4 ani. Ştiu că nu voi scrie niciodată în franceză aşa cum scriu scriitorii născuţi în această limbă, dar voi scrie cum pot, în cel mai bun fel în care voi putea. Nu am ales eu această limbă. Mi-a fost impusă de destin, de soartă, de circumstanţele vieţii mele. Sînt obligată să scriu în franceză. E o provocare. Provocarea adresată unei analfabete...“

Sper să citim în curînd şi în româneşte Analfabeta, o addenda dură şi nemiloasă la toate romanţurile exilului.

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Nicușor Dan Inquam Photos/ Flaviu Buboi
Nicușor Dan, noul Călin Georgescu pe TikTok? Zeci de milioane de afișări în ultimele săptămâni| ANALIZA
În ultimele săptămâni, începând cu 26 februarie 2025, pe conturile TikTok pro-Nicușor Dan s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de clipuri și mai ales a numărului de afișări, ce au ajuns la câteva zeci de milioane.
Silvio Grattini oncologul italian de 96 de ani care nu a luat antibiotice de 40 de ani și consumă desert la cină Foto YouTube
Oncologul de 96 de ani care sfidează bătrânețea: „Nu iau medicamente, sar peste prânz, dar niciodată peste desert”
Longevitatea nu înseamnă doar a trăi mai mult, ci și a trăi mai bine. Secretul unei vieți lungi și sănătoase pare să stea într-o combinație de alimentație echilibrată, mișcare și o viață socială activă.
zat de cafea jpg
Nu aruncați zațul de cafea. 5 moduri ingenioase de a le reutiliza
Știai că zațul de cafea poate deveni noul tău ajutor organic favorit? În loc să-l arunci fără să stai pe gânduri, îl poți folosi în cel puțin cinci moduri ingenioase – de la grădină până la baie.
fericire pixabay jpg
„Slow Living”: Secretul fericirii autentice. Cum să ieși din ritmul nebun al vieții moderne și să recâștigi echilibrul
Mișcarea „slow living” oferă o perspectivă diferită asupra ritmului alert al vieții moderne, propunând încetinirea și recâștigarea echilibrului interior.
image png
Orașul din România fondat de sași. S-a întâmplat în urmă cu 800 de ani
Sibiul, unul dintre cele mai vechi și importante orașe din România, are o istorie fascinantă care se întinde pe mai bine de 800 de ani.
calarasi branza piata FOTO I.S.
Lapte și brânză de la țărani sau din supermarket? Mituri demontate și riscuri crescute
Laptele și produsele lactate sunt o categorie de alimente care oferă o mulțime de beneficii nutriționale, însă pot veni, în anumite condiții, la pachet cu riscuri grave pentru sănătate. Uneori problemele se pot instala fără semne.
medicamente jpg
Drama unei mame care nu își poate trata copilul de epilepsie: „Faceți ceva! Clobazam ne ține copilul în viață”
Clobazam, unul dintre medicamentele esențiale pentru tratamentul epilepsiei, lipsește din nou de pe piață. Motivul? Producătorul nu mai este interesat să-l aducă în România deoarece este obligat să-l vândă foarte ieftin.
via appia colaj captura video jpg
Drumul care leagă două orașe. E de pe vremea romanilor și se poate traversa și în zilele noastre
Via Appia, sau Drumul Appian, este unul dintre cele mai importante drumuri ale Romei antice. Conecta orașul Roma de Brundisium (în prezent Brindisi), unul dintre cele mai importante porturi din Italia antică. Drumul a rezistat timpului și conflictelor, nu doar cele ale Romei, ci și cele ale întregii
triburi foto razvan calcan jpg
Aventurile unor români alături de oamenii junglei din triburile Mentawai. „Am căutat și mâncat viermi”
O familie a trăit aventura vieții, alături de triburile Mentawai, supranumiți „ultimii oameni ai junglei”. Românii au povestit întreaga experiență pe rețelele de socializare.