Poto

Publicat în Dilema Veche nr. 639 din 19-25 mai 2016
Poto jpeg

„Esenţial este textul“, mi‑a spus la telefon, cînd i‑am propus să joace Márton din Apă de mină de Csaba Székely, un rol dificil, al unui tînăr abuzat sexual şi psihologic, care ratează posibilitatea de a-şi schimba viaţa. Alexandru Potocean ştie ce vrea („textul e bine de tot“, mi-a scris după cîteva zile). Nu se implică în orice proiect, deşi statutul de actor independent („Care ar fi cinci reguli de bază ale artistului independent în România astăzi?“ „Nu mă simt în stare să îl descompun atît de exact. Nici măcar nu cred că există vreun statut clar, bine definit de vreo încadrare aparte. Aud voci care spun că artiştii independenţi ar fi «şomeri».“) l-ar fi putut forţa să fie tolerant cu mai multe proiecte, din raţiuni financiare. Pentru un actor independent există aparent o mai mare libertate în alegerea spectacolelor decît pentru unul angajat. „În ultimul timp am început să fiu deosebit de selectiv în ceea ce priveşte proiectele teatrale. Aleg propunerile pe criteriul interesului real, pornind de la ideea că dacă acesta nu există, atunci spectacolul care rezultă va fi chinuitor. Ştiu asta din proprie experienţă. În ceea ce priveşte partea financiară, am norocul să fac şi film, şi reclame de televiziune, lucru care îmi suplimentează venitul şi care îmi oferă această posibilitate de a alege.“

Cu figura lui de bănăţean, mare şi blînd, Alexandru Potocean este un actor emblematic al generaţiei sale. Fără să facă parte dintr-o anume tipologie, actorul integrează firescul în teatralitate, reuşind să aibă forţă şi substanţă şi să evite „artificialul“. Rolurile se aşază bine pe el, dacă îi intră un personaj pe sub piele, nu îl mai pierde. În Capete înfier­bîntate, unde joacă opt participanţi la mineriada din 13-15 iunie 1990, trecerile între personaje sînt subtile, dar identitatea fiecăruia se conturează solid dintr-un mixaj între impersonation şi comentariul critic la persoana imitată (interviurile reale se găsesc pe Internet). Talentul lui Potocean este de a evita caricaturizarea şi afişarea propriei păreri despre personaje.

Cu o carieră intensă în teatru, Potocean este la fel de hotărît şi în cinema. A bifat filmele-cult ale noului val – Moartea domnului Lăzărescu, Hîrtia va fi albastră, 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile, a trecut prin Amintirile din Epoca de Aur (1 şi 2) şi Sînt o babă comunistă. Recent, a avut două premiere cinematografice în care are roluri principale, Dincolo de calea ferată, regia Cătălin Mitulescu, şi 03.ByPass, regizat de Nap Toader. „Cred că unicul aspect cu adevărat tentant (n. red. – în alegerea celor două filme recente) a fost acela al autonomiei mele în privinţa construcţiei. La ambele. Adică mi s-a explicat ce şi cum şi am fost lăsat în pace să-mi văd de treabă. Aparent, a fost bine“.

Poto ştie bine ce vrea. Joacă şi în teatre de stat, şi în zona independentă, fără să-şi piardă libertatea. Lucrează cu David Schwartz (Capete înfierbîntate, subPămînt, Ce-am fi da­c‑am şti) sau Radu Apostol (Amintiri din epoca de şcoală) în zona independentă şi cu Andrei Şerban (Omul cel bun din Seciuan) la Teatrul Bulandra sau Gianina Cărbunariu (Tipografic majuscul, De vînzare) la Teatrul Odeon. Cele două moduri de producţie (căci, de fapt, asta diferenţiază teatrul de stat de cel independent) „nu sînt foarte diferite, din punctul meu de vedere. Munca mea este aceeaşi. Succesul ei se simte la fel. La fel şi eşecul.“ Încercarea de reformă în teatru s-a transformat în ultimele luni într-o dispută efervescentă care a derapat şi a dus la poziţionarea conflictuală – şi artificială – a teatrului de stat faţă de cel independent. „Cred că acest clivaj caută să fie întreţinut, iar în ceea ce priveşte unele poziţii, de asemenea se caută conservarea lor, sub orice formă. E un război definit ca „valoare vs nonvaloare“ sau alţi asemenea termeni. Evident că este aberantă orice judecată de valoare, dar, din păcate, vocile din poziţiile foarte înalte pot influenţa opinia publică, după cum am văzut. Pot demite sau pot duce la demisii, fie că au sau nu dreptate, fie că sînt sau nu documentate.“

Numele lui Alexandru Potocean este asociat cu teatrul documentar axat pe subiecte locale, ignorate sau manipulate la nivel oficial. Participă la documentarea pentru spectacole, o etapă esenţială într-o astfel de construcţie performativă, alături de dramaturgi şi regizori. Este o formă de implicare care, de regulă, nu se cere unui actor. „Am descoperit că procesul de lucru în teatrul documentar nu este radical diferit faţă de cel clasic. Documentare există în ambele cazuri, doar că în cazul unei piese de Brecht, să zicem, nu trebuie să mergi neapărat pe teren. Trebuie, cred, să-ţi cunoşti subiectul de discuţie foarte amănunţit, iar asta necesită o formă de documentare.“ Teatrul documentar, ca direcţie, este perceput ca fiind exclusiv de stînga. Este una dintre trăsăturile sale chestionabile – focusîndu-se pe social, atrage atenţia asupra viciilor sistemice care generează sărăcie, discriminare, intoleranţă, excludere socială etc. –, dar este şi unul din reproşurile care i se fac. „Nu ştiu dacă percepţia este tocmai justă. Poate să fie şi apolitic, sau chiar de dreapta, nu cred că direcţia de stînga vine la pachet cu această formă de teatru. Este adevărat că proiectele la care am lucrat au un discurs social, de stînga, direcţie cu care mă identific, bineînţeles, dar, repet, nu cred că teatrul documentar incumbă neapărat so­cia­lism sau comunism.“

Alexandru Potocean este astăzi un nume puternic, dorit de instituţiile oficiale, dar traseul său artistic este marcat de libertate în alegere şi în creaţie. „Te-a tentat vreodată să te angajezi intr-un teatru de stat?“ „Da. Însă m-a dat înapoi ideea că trebuie să joc orice mi s-ar cere, iar refuzul, deşi îndreptăţit şi prevăzut în fişa postului, ar putea fi întîmpinat cu un soi de ostilitate «nepotească», evident nescrisă în fişa postului. Prefer să fiu «şomer» pînă la noi ordine.“

Poto ştie bine ce vrea.

Oana Stoica este producătorul spectacolului Apă de mină.

Foto: M. Marinescu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.