Despre istorii, dincolo de istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Despre istorii, dincolo de istorie jpeg

● Poveste din Transilvania, spectacol bazat pe piesa Țara zînelor, de George Ștefan, regia: Ándi Gherghe, scenografia: Cristina Breteanu. Cu: Kocsis Gyula, Pitz Melinda, Richard Balint, Alin Stanciu, Ciprian Ciuciu, Eugen Neag. Studio Act Oradea. 

În februarie, la Point, în Bucureşti, are loc o microstagiune de spectacole independente din provincie, curatoriată de regizorul Andrei Măjeri. Point se alătură astfel altor spaţii teatrale independente (Replika, Macaz) care găzduiesc spectacole din ţară, asigurîndu-le astfel vizibilitatea în Capitală şi oferind publicului bucureştean contactul cu artişti, preocupări şi limbaje performative variate (este şi o formă de solidaritate între artiştii independenţi, care se susţin practic unii pe alţii).

Spectacolul orădean de la Studio Act, Poveste din Transilvania, este o docu-ficţiune în care istoria personală reală, a familiei regizorului Ándi Gherghe, este minim ficţionalizată, cît să anonimizeze personajele şi să capete o formă ludică. Aparenţa de dramoletă este subminată de autenticitatea poveştii: telenovela melodramatică de pe scenă este, în realitate, o dramă în toată regula, una sugestivă pentru complexitatea istoriei României de la al Doilea Război Mondial pînă în prezent, dar şi un exemplu că viaţa este uneori mai bogată decît imaginaţia.

Poveste din Transilvania este o saga de familie care traversează 60 de ani, două ţări, două regimuri politice, două etnii (români şi maghiari), ura şi iubirile dintre ele. Naraţiunea funcţionează ca turnesolul: scoate la lumină o structură socială complexă în care aversiunile etnice, pe fondul reconfigurării graniţelor la finalul războiului, sînt amplificate de instaurarea unui regim dictatorial. Poziţionarea opresor – oprimat capătă, cel puţin o perioadă, o nuanţă etnică (ceea ce este simultan adevărat şi fals – în primii ani ai comunismului, în Poliţie şi Securitate au lucrat predominant români, în timp ce maghiarii au încercat diferite forme de rezistenţă faţă de integrarea în noul stat şi asimilarea etnică; în timp, situaţia s a nuanţat de ambele părţi, în special din cauza înrăutăţirii condiţiilor de viaţă, ceea ce a determinat, indiferent de etnie, pactizarea unora cu regimul şi poziţionarea altora antiregim). Aceste straturi suprapuse de ură se contopesc pînă cînd, într-un context potrivit şi cu impulsul de rigoare („ştiau că se pot baza pe ura noastră“), explodează în defavoarea părţilor din conflict, dar spre profitul unor forţe ce îşi asigurau astfel controlul asupra unei lumi peocupate să perpetueze rănile vechi, în loc să le vindece. Căci despre asta este Poveste din Transilvania, despre vindecare, un proces îndelungat şi lent, care are loc mai degrabă în ciuda opoziţiei „bolnavilor“ decît la dorinţa lor şi care nu oferă o rezolvare, definitivă şi integrală, a divergenţelor. Nu există aici un final fericit, ca în filmele hollywoodiene, ci doar o speranţă, mereu supusă (in)validării, ca în viaţă. În povestea acestei familii mixte se observă un traseu realist, de la ură la acceptare, sau măcar la toleranţă, dar cicatricile rămîn vizibile, ca să nu se uite durerea.

Trebuie să dezvălui parţial povestea. Un maghiar din Tîrgu Mureş – oraş cu o compoziţie etnică unică în ţară datorită echilibrului etnic: jumătate maghiari, jumătate români –, condamnat la închisoare din cauză că a atentat la statul comunist (nu vă imaginaţi acte teroriste, a scris doar o poveste pentru copii), şi securistul român, care l-a anchetat şi i-a pecetluit soarta, ajung, peste ani, să facă parte din aceeaşi familie: copiii lor se căsătoresc, în ciuda opoziţiei părinţilor. Familia astfel lărgită nu va trăi împreună şi nici în armonie, dar, cu timpul, va ajunge la o formă de toleranţă, chiar dacă părţile din conflictul iniţial nu se vor mai întîlni niciodată. Convieţuirea lor, bazată pe evitarea reciprocă, este ca o boală care sîcîie, dar nu omoară. Ceea ce se produce în timp este ajustarea perspectivelor personale, nu neapărat cît să schimbe mentalităţile, doar cît să înţeleagă fiecare poziţia celuilalt. De altfel, în spectacol, disidentul maghiar şi securistul român poartă acelaşi nume, în variantele lor etnice: István şi Ştefan.

Spectacolul funcţionează pe o narativitate fragmentară, în care momentele esenţiale ale poveştii au dublă perspectivă, subiectivă şi obiectivă, ludică şi analitică. Actorii sînt concomitent narator şi personaj: au viziune personală – a personajului – asupra subiectului, dar povestirea se menţine obiectivă, la nivelul faptelor. Expresia lingvistică urmează traseul relaţiilor dintre personaje: cele două limbi, româna şi maghiara, sînt riguros separate în lumea bunicilor (Richard Balint face un personaj detestabil fără ostentivitate, iar Kocsis Gyula joacă o victimă politică ce se radicalizează pe plan personal) ale căror universuri nu se intersectează decît conflictual, în opoziţie unul cu altul; sînt intercalate la nivelul părinţilor (Pitz Melinda şi Alin Stanciu), care construiesc împreună un univers mixt, iar nepotul (Ciprian Ciuciu), narator principal şi exponentul acestei texturi lingvistice mixte, vorbeşte şi româna, şi maghiara. Cu ajutorul scenografei Cristina Breteanu, Ándi Gherghe creează o atmosferă a vremurilor şi culturilor (masa festivă, pregătită, expusă, dar niciodată servită) ca spectacol în sine, secţiuni (decupate de lumină) de interioare domestice, în care relaţiile de familie se derulează după principii diferite (familia maghiară este mai aspră decît cea română), o lume configurată temporal şi etnic, în care punctele comune par, totuşi, mai multe decît diferenţele. Există şi un exterior al poveştii, contextul politic real, prezentat exclusiv audio, prin fragmente de discursuri politice sau ştiri, uneori ca un contrapunct la spectacol (precum fraza din discursul lui Ceauşescu din iulie 1989 – „simbolismul poate fi bun în artă, dar nu şi în economie“).

Poveste din Transilvania este un spectacol despre înţelegere, iertare şi acceptare, atunci cînd istoria cea mare transformă istoriile personale în tragedii, este despre avantajele realismului, atunci cînd ura sinceră şi iubirea prefăcută sînt folosite ca dinamită şi este despre cum putem să facem istoria, nu doar s-o lăsăm să ni se întîmple. Este un spectacol care poate fi privit într-un fel în Ardeal şi în alt fel la Bucureşti. De data asta, Capitala este cea care are, măcar un pic, de învăţat. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Remus Toderici

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.