Afrimateca

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Afrimateca jpeg

● Între noi e totul bine de Dorota Maslowska, traducere: Sabra Daici, regia şi universul sonor: Radu Afrim, scenografie: Irina Moscu, muzică live: Cezar Antal, artist video: Dimitris Palade. Cu: Dorina Chiriac, Marius Manole, Liliana Ghiţă, Natalia Călin, Istvan Teglas, Cezar Antal, Florentina Ţilea. Teatrul Naţional Bucureşti.  

Unul dintre lucrurile care îl definesc pe Radu Afrim este legat de modul în care foloseşte componenta socială în spectacolele sale. Afrim refuză militantismul, agresivitatea opiniilor direct exprimate, nu pentru că ar prefera edulcorarea lor, ci pentru că viziunea sa asupra subiectului, oricare ar fi el, nu se rezumă la o declaraţie politică, ci conţine o perspectivă vastă asupra umanului. Afrim creează personaje consistente, ale căror lumi interioare, bogate în angoase şi frumuseţe, exced realitatea. Vulnerabilitatea personajelor sale, care au de multe ori un traseu social sinuos, exploatabil din punct de vedere politic (adolescentul din

, prostituatele din

sau Mariana din

), este surprinsă panoramic, în opulenţa trăirilor interioare, personajele sînt integrate într-o extrarealitate care le dă o dimensiune mai amplă decît aceea de purtător de mesaj politic. De aceea, Afrim apelează rar la texte vădit politice. 

de Dorota Maslowska este un text postmodern care scanează identitatea poloneză, subliniind viciile naţionale (poloneze) din trecut şi prezent, dar şi fractura existentă între generaţia bunicilor şi cea a nepoţilor (primul spectacol cu acest text, regizat în 2009 de Grzegorz Jarzyna la TR Warszawa, a fost văzut în Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu în 2012 – acel spectacol stă la baza unui film cu textul Dorotei Maslowska). Mergînd pe fluxul conştiinţei, cu narativitate fragmentată şi o lume grotesc-suprarealistă, piesa îi oferă lui Afrim material pentru spectacolele sale

. Prin urmare, regizorul ia textul şi îl face „al său“, construind un univers dement, de premoniţii şi amintiri, în care timpurile se amestecă pînă la neantizare. Trecutul (al Doilea Război Mondial) bate mereu la uşa prezentului, hărţuindu-l. Ca un picior-fantomă care nu mai există, dar doare. Personajele sînt cele care au trăit războiul şi urmaşii lor, doar că primii au murit şi ceilalţi nu au apucat să se nască. Prin urmare, la lipsa unora de viitor se adaugă lipsa altora de istorie. Toţi trăiesc într-o non-existenţă. Negativul folosit în text vine din inexistenţa personajelor şi naşte un limbaj adorabil (din care „marş în lipsa ta de cameră“ e replica dominantă). Vorbim deci de o identitate negativă din cauză că personajele

dar

iar miza este dată de fractura dintre realităţile lor: incapacitatea generaţiei în vîrstă de a se detaşa de trauma războiului şi refuzul tinerei generaţii de a se raporta la el. Primii nu uită pentru că războiul, cu groaza şi lipsurile lui materiale, i-a marcat pînă la ADN (anulîndu-le identitatea de polonezi), ultimii refuză să poarte cu ei acest balast al istoriei, un leitmotiv sîcîitor, aşa cum refuză identificarea etnică („sîntem europeni, nu polonezi, sîntem şi noi normali“). Ceea ce reclamă Dorota Maslowska sînt discursurile paralele generate de realităţi paralele, plasate în timpuri diferite. Aşa că, în spectacolul lui Afrim, memoria (trecutul, adică al Doilea Război Mondial) tot ciocăne la uşă, dar încarnările sale sînt fragile, de la avioane de hîrtie la ursuleţi de pluş. Locul istoriei în prezent este vulnerabil. Fiecare generaţie vrea să-şi construiască propria identitate. 

Afrim aduce din nou elemente ale esteticii personale: travestitul cîntăcios (Istvan Teglas în rochie aurie, blond ca o cabaretistă nemţoaică ariană, cîntînd sub pseudonimul „Istvang Spiewa“, aluzie la un muzician polonez), spaţiul suprarealist (o privată cu norişori idilici în fundal şi un chip pe capacul de WC – scenografie Irina Moscu), song-urile live, piticii (aici fantomatici). Regizorul intervine în text doar pentru a schimba ordinea unor monoloage şi pentru a introduce o scenă din

de Kiriţescu (din pasiune pentru comicul

, dar şi ca tuşă la spectacolul lui Alexandru Dabija de la Teatrul Odeon). În rest, Afrim urmează textul, autentic cu toate deviaţiile sale de limbaj şi demenţele lui (filmul

căruia Afrim i-a făcut coloană sonoră din genericul Telecinematecii cu „This is my song“ al lui Charlie Chaplin). Spectacolul este populat cu personajele specifice regizorului: bătrîne, copii, travestiţi. Afrim a lucrat fabulos cu actorii, mai ales că sînt unii dintre preferaţii săi. Există o serie de babete demente: Liliana Ghiţă –

sport, cu devieri de limbaj care au devenit marcă personală, Natalia Călin –

, al doilea rol excelent al actriţei într-un spectacol de Afrim, după cel din Hoţi, Marius Manole – în travesti,

o bătrînă rămăşiţă a războiului, personaj bine dozat ca umor şi grotesc (remarcabil rol pentru Manole, aducînd aminte de un alt personaj afrimian făcut cu ani în urmă la Brăila, în

: crabul-proprietar al hotelului, personaj inventat de regizor special pentru el). Manole joacă şi rolul Actorului, în altă cheie – inventar grotesc de clişee de star de film –, ca un contrapunct la travesti. Formula se aplică şi în cazul Dorinei Chiriac, care joacă două personaje în contrapunct, ca un sistem de scripeţi: Fetiţa metalistă pare oaia neagră a Familiei Addams, are un aer gotic, dar este inofensivă, iar Regizorul de film (în travesti) acumulează clişeele din cinematografia est-europeană. Istvan Teglas este fascinant în strălucitorul Istvang, dar şi într-o serie nesfîrşită de personaje cu cîte o singură apariţie (cîntăreţ de cabaret german, dansatoare de muzică populară maghiară, vedetă feminină de film, timpul care curge înapoi etc.). Cezar Antal este un muzician efervescent, care vine tot din trecut. Florentina Ţilea este reportera sexy şi stupidă. Prin spectacol bîntuie al Doilea Război Mondial: avioane, lumini, sunete, Hitler. Prin spectacol bîntuie şi prezentul, deziluzionant, cu sărăciile şi fericirile purtate în sacoşele de la Lidl. Un spectacol al prezentului despre un trecut care nu se poate uita. 

Şi ursuleţul de pluş care ciocăne la uşă şi sfîrşeşte în Vistula? Afrim avea nevoie de un pluşat, ca în fiecare dintre spectacolele sale, dar aici este vorba de (încă) o vibraţie grotescă a istoriei, o fantomă a celui de-al Doilea Război Mondial, „încarnată“ într-un obiect inofensiv. Este rezultatul unei negocieri privind convieţuirea cu traumele trecutului care pot fi, totuşi, dominate (aruncate în Vistula). Sau, cum spune Regizorul de film, „să nu-mi zică cine ştie ce critic de la coada vacii că las spectatorul fără nici o speranţă“. 

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: A. Gîndac, R. Afrim

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.