Mitul lui Internetheuth

Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
Mitul lui Internetheuth jpeg

├Ämi place s─â copiez. De c├«nd a ap─ârut Internetul ├«n via╚Ťa mea ├«l folosesc ca s─â copiez tot ce prind. Copiez adrese, copiez referin╚Ťe, copiez documente, copiez fragmente. Aceasta e natura mea de str├«ng─âtor digital ╚Öi mi-o tr─âiesc cu pasiune estetic─â ╚Öi, a╚Ö zice, moral─â. Nu mai copiez de m├«n─â, ca omologii mei din alt ev, nici cu ajutorul chimiei, la indigo, pur ╚Öi simplu copiez corect, identic, orice forma╚Ťiune de bi╚Ťi care ├«mi st├«rne╚Öte interes. Copiez din datoria de a p─âstra ce mi se pare relevant, de a participa la multiplicarea surselor g├«ndirii. Nici m─âcar nu ├«ntreprind eu ac╚Ťiunea copierii, ci ma╚Öina care ├«mi urmeaz─â comenzile ├«n mod automat, disciplinat. S-au str├«ns bibliografii o mie ╚Öi sute de sertare digitale pline p├«n─â la refuz cu copii identice ale unor documente de aiurea (ce scandal metafizic!) stau prinse ├«n arborele structurat al cunoa╚Öterii pe care, ca un nostalgic amator iluminist, l-am dat bibliotecii ╚Öi laboratorului meu de lucru.

Internetul ╚Öi aplica╚Ťia sa cu fa╚Ť─â uman─â, World Wide Web, s├«nt cel mai mare dar pe care zeii l-au f─âcut unei omeniri care nu ╚Ötie bine nici s─â citeasc─â. Cititul ╚Öi scrisul s├«nt ├«nc─â ceva nou pentru min╚Ťile din specia noastr─â ╚Öi, chiar dac─â la scara istoriei umane au st├«rnit evenimente, la scara istoriei naturale s├«nt nimic. Chiar ╚Öi ast─âzi vedem c├«t de greu se dob├«nde╚Öte arta scrisului ╚Öi cititului de c─âtre copiii speciei. Aici ne afl─âm c├«nd vorbim ╚Öi despre Internet. O bun─â utilizare a aplica╚Ťiilor sale ╚Öi navigarea prin con╚Ťinutul s─âu (neindexabil ╚Öi nem─âsurabil cu adev─ârat) cer, mai ├«nt├«i, o bun─â conduit─â, dac─â nu chiar m─âiestrie, ├«n arta lecturii ╚Öi scrierii. Omenirea schimb─â ast─âzi tipul de tehnologie dominant─â a limbajului, dar care nu poate ├«nlocui vechile tehnici de lectur─â ╚Öi scriere, ci le cere practicate la o intensitate ╚Öi mai mare. Oamenii s-au bucurat mult c├«nd zeii le-au trimis Internet ├«n cas─â ╚Öi pe telefonul mobil, dar, ca-ntotdeauna, au uitat s─â ├«ntrebe ce li se cere ├«n schimb.

Noua lume a informa╚Ťiei digitale nu este vinovat─â pentru c─â elevii, studen╚Ťii profesorii, p─ârin╚Ťii, politicienii ╚Öi toat─â lumea copiaz─â de zor semn├«ndu-se la final pe ce au copiat ÔÇô ╚Öi prin aceasta f─âc├«nd pasul de nef─âcut al plagiatului. Internetul, ╚Öi al s─âu www, s├«nt doar condi╚Ťii foarte generoase de posibilitate ale copiatului. El ofer─â posibilit─â╚Ťi noi de ac╚Ťiune asupra informa╚Ťiei (cu efecte, desigur, ├«n cunoa╚Ötere), informa╚Ťie care pare nelimitat─â ╚Öi a nim─ânui (nici m─âcar ├«n proprietate colectiv─â). Cultura copy-paste nu s-a inventat odat─â cu primul site web ╚Öi nici tastele Ctrl+C, Ctrl+V n-au fost ap─âsate din ziua venirii pe lume a Wikipedia. Copiatul este mai u╚Öor ╚Öi mai abundent ast─âzi. El este ╚Öi necesar ├«ntr-o lume fragil─â totu╚Öi, ├«n care informa╚Ťia din re╚Ťea, online, dispare mai repede dec├«t cea dintr-o bibliotec─â, chiar ╚Öi una dezorganizat─â. Fiecare an care trece duce la dispari╚Ťia multor adrese ╚Öi con╚Ťinuturi de pe web, astfel c─â devine o datorie a copia pentru a conserva. ├Än plus, cu navigatoare bine controlate ╚Öi alte aplica╚Ťii ÔÇô de c─âutare, de indexare, de fi╚Öare ÔÇô po╚Ťi s─â cartografiezi mult mai u╚Öor domenii, polemici, dispute.

Darul zeilor e plin de contradic╚Ťii. Dinamica paginilor web ╚Öi a informa╚Ťiei ├«n re╚Ťea face ca dibuirea originii s─â devin─â treab─â de arheologie ╚Öi paleografie ├«n mediul digital. Abunden╚Ťa informa╚Ťiei spore╚Öte costurile selec╚Ťiei sale. Ce e u╚Öor de g─âsit nu mai necesit─â grij─â. Cu toate acestea, motiva╚Ťia pentru a produce lucr─âri plagiate din copierea de fragmente ╚Öi documente g─âsite online nu st─â ├«n dubla natur─â a lumii digitale, ci ├«n natura uman─â. ├Än faptul c─â a scrie ╚Öi a citi cu m─âiestrie presupune un efort de adaptare imens, dar care poate fi simulat ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â. ├Än egal─â m─âsur─â este nenatural─â existen╚Ťa autorului ╚Öi rela╚Ťiilor de citare dintre autori (acest lucru pare a fi probat ╚Öi de o serie de experien╚Ťe realizate pe ╚Öi cu copiii p├«n─â-n ╚Öapte ani care par a nu concepe autoratul), ├«ntreaga lume a trimiterilor cu exactitate ╚Öi acord─ârii de credit intelectual ne apare drept o g─âselni╚Ť─â modern─â. Este ├«ncercarea modernilor de a da o cronologie ideilor prin fixarea unor nume proprii.

Cultura copy-paste, care face ravagii prin universit─â╚Ťile, liceele ╚Öi chiar gr─âdini╚Ťele lumii, nu este dec├«t r─âspunsul natural, deloc rafinat, la cerin╚Ťele unei civiliza╚Ťii care ne vrea pe to╚Ťi intelectuali. Intelectuali care avem, ├«n ambele sensuri, proprietatea termenilor no╚Ötri, expresiilor ╚Öi atitudinilor noastre. Care r─âspundem pentru expresia noastr─â. ╚śi care ne ocup─âm cu buna continuitate a ideilor din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie. Sistemul referin╚Ťelor este unul care asigur─â o mai bun─â selec╚Ťie ╚Öi supravie╚Ťuire a ideilor ├«n timp. Intelectualii trebuie s─â fie, ca-n cazul genelor, simple gazde trec─âtoare, care particip─â la transmisiune, circula╚Ťie. Dac─â a╚Öa stau lucrurile, cei care plagiaz─â nu fac dec├«t s─â-╚Öi bat─â joc de lumea ideilor ╚Öi de ingeniosul ei sistem de a ne pune la treab─â.

Un plagiator nu este un pirat. Plagiatorul se amestec─â fraudulos ├«n bunul mers al lumii ideilor ╚Öi nu face dec├«t s─â ├«ncarce sistemul cu zgomot ÔÇô ├«n tot acest timp ├«n╚Öel├«ndu-ne pe cei care i-am acordat aten╚Ťie. Piratul online face altceva: deschide accesul c─âtre aceast─â lume a celor care nu ╚Öi-l permit, f─âc├«ndu-i p─ârta╚Öi la jocul mai mare al transmisiunii culturale. Pirateria e un mod de a aduce recunoa╚Ötere public─â pentru autor, pe c├«nd plagiatul este at├«t un mod imoral de a-l trata pe autor ca pe un nimeni (non-recunoa╚Ötere), c├«t ╚Öi de a ├«n╚Öela buna credin╚Ť─â a publicului. Copiatul qua piraterie este salutar ├«n condi╚Ťii de inegalitate. Valoarea sa moral─â vine din inten╚Ťia sa nobil─â. Nu acela╚Öi lucru putem spune despre plagiat.

Inten╚Ťia de a plagia nu este st├«rnit─â de abunden╚Ťa informa╚Ťiei ╚Öi nici de aparenta u╚Öur─âtate a actului. Inten╚Ťia se na╚Öte din cauze care ╚Ťin de via╚Ťa din mediul ├«n care tr─âie╚Öte acea persoan─â. Este ╚Öcoala un mediu ├«n care po╚Ťi acorda timp fiec─ârui elev sau student? Se insufl─â ╚Öi cultiv─â ├«ncrederea ├«n propriile for╚Ťe intelectuale subiec╚Ťilor educa╚Ťiei? Se explic─â de ce canonul leg─âturilor, referin╚Ťelor ╚Öi notelor de subsol, cu tot chinul s─âu, este necesar? Se pun ├«mpreun─â virtu╚Ťile etice cu cele dianoetice? R─âspunsul ├«l ╚Ötim cu to╚Ťii. Plagiatorii nu o fac din lips─â de respect fa╚Ť─â de o utopic-filozofic─â lume a ideilor, ci pentru c─â niciodat─â nu au fost convin╚Öi s─â tr─âiasc─â ca ╚Öi cum ea ar exista. 

Constantin Vic─â este lector dr. la Facultatea de Filozofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, unde pred─â cursurile ÔÇ×Etic─â ├«n tehnologia informa╚ŤieiÔÇť, ÔÇ×New Media and Intercultural CommunicationÔÇť, ÔÇ×Teorii ╚Öi strategii ale dezvolt─ârii interna╚ŤionaleÔÇť.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.