re: member
Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
"Cît timp are un viitor, adică atîta timp cît comportă o necunoscută, un om este neexprimat. Se poate întîmpla ca un om onest, la 60 de ani, să comită o crimă: o asemenea acţiune modifică toate acţiunile sale din trecut. Atîta timp cît eu nu sînt mort, nimeni nu va putea fi sigur că mă cunoaşte, nimeni nu va putea da un sens acţiunii mele. Moartea desăvîrşeşte un montaj fulgerător al vieţii noastre: ea alege momentele cele mai semnificative şi le pune cap la cap, făcînd din prezentul nostru, infinit, instabil şi incert, un trecut clar, stabil şi cert. Numai graţie morţii, viaţa noastră ne permite să ne exprimăm." (Pier Paolo Pasolini [5 martie 1922 - 2 noiembrie 1975]: "Observaţii asupra planului-secvenţă", în Empirismo eretico, 1972)